Trecerea de la „Europa statelor” la „Europa cetățenilor” este un subiect care interesează sfera politică și cea a societății civile. Se organizează forumuri pe rețelele de socializare, se fac studii de impact asupra procesului decizional al Uniunii Europene, iar justificarea este cât se poate de logică: democrația funcționează prin voința „celor mulți”, iar în această interpretare, statul de drept oferă publicului larg toate garanțiile că opțiunile lor vor fi respectate de cei pe care i-au ales să le reprezinte interesele în sfera politică. Statul de drept aduce garanția că separația dintre alegători și aleși nu conduce la abuzuri de putere sau la decizii arbitrare. Mai mult decât atât, Uniunea Europeană dispune de mecanisme ale democrației directe, prin care asigură legătura cu cetățenii săi.

Gestul Ungariei și Poloniei de a bloca adoptarea bugetului Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027, și a fondului de redresare economică în contextul pandemiei de Covid-19, era previzibil, chiar dacă a șocat liderii de la Bruxelles. Viktor Orbán și Mateusz Morawiecki s-au declarat împotriva condiționării fondurilor europene de respectarea statului de drept, decizie care ar afecta regimurile politice modelate de ei înșiși. Ungaria și Polonia au devenit exemplele clasice de recul al democrației în Uniunea Europeană, după ce premierii lor și partidele de guvernământ au respins însuși conceptul de stat de drept așa cum a fost definit de instituțiile politice ale Uniunii Europene.

Stabilirea unui mecanism privind respectarea statului de drept este unul dintre punctele importante, aflate pe agenda publică europeană. Caracterizată de un „deficit democratic” în foarte multe studii de specialitate, Uniunea Europeană se află în căutarea unei formule de sistem politic prin care să rezolve tensiunile apărute în acele state membre care, din motive ce țin de istoria recentă, aleg calea unor regimuri ce deviază de la principiile asumate în tratatele de aderare și cele fondatoare (Tratatul privind Uniunea Europeană și cel privind funcționarea UE). Statul de drept este un concept vast, utilizat deopotrivă în știința politică și dreptul public, iar Uniunea Europeană îl consideră a fi o metodă eficientă de armonizare a democrațiilor din toate țările membre. Este limpede că fiecare țară a aderat la Uniune cu propria sa istorie politică, cu regimuri democratice mai mult sau mai puțin consolidate, iar apariția de disensiuni era oarecum de așteptat. Însă, cum se face că tocmai Ungaria și Polonia, două state considerate modele pozitive ale tranziției democratice postcomuniste, fac acum obiectul încălcării statului de drept?

Identificarea unei soluții comune pentru respectarea statului de drept ca garanție pentru stabilitatea democrației europene este un proces dificil. Prea multe concesii către țările care contestă acest principiu ar duce la formalism și ineficiență în aplicarea mecanismului. Așadar menținerea unei poziții ferme din partea celor care susțin statul de drept se impune cu necesitate, în condițiile în care se dorește ca Uniunea Europeană să funcționeze conform Tratatului de la Lisabona. Aplicarea articolului 7, „soluția nucleară” în limbajul uzual al presei, s-a dovedit deja fără eficacitate. Soluția este, mai degrabă, la nivel intern prin aducerea la putere a unei alte majorități politice, cu orientare pro-europeană.

Reacțiile radicale la acțiunile premierului ungar și ale celui polonez nu au întârziat să apară. Donald Tusk a optat pentru un răspuns politic și a cerut excluderea Fidesz din Partidul Popular European, iar fostul premier belgian Guy Verhofstadt, influent membru al grupului Renew Europe, a propus o rezolvare mai degrabă tehnică, prin excluderea celor două țări din planul de redresare economică. Este o propunere cu bătaie lungă, urmărind crearea unui val de nemulțumire în rândul electoratului maghiar și polonez, care ar urma să opteze pentru alți lideri și în acest fel să readucă țările în direcția pro-Uniune. Un alt punct de vedere a fost exprimat de liderul Renew Europe, Dacian Cioloș, care exclude renegocierea clauzelor privind statul de drept.

Și totuși, într-o democrație, deciziile sunt luate în funcție de preferințele cetățenilor, de la care emană, de drept și de fapt, puterea politică. Un aspect semnificativ pentru democrația reprezentativă este poziționarea cetățenilor europeni în favoarea condiționării acordării fondurilor de respectarea statului de drept. În Ungaria și Polonia, potrivit unui sondaj de opinie comandat de Parlamentul European, 72% din cetățeni sunt de acord cu această clauză. Cum se explică suportul politic ridicat, acordat celor doi premieri care contestă autoritatea „Bruxelles-ului”? Este o discordanță care poate înclina balanța, pe termen lung, în favoarea Uniunii Europene, din perspectiva alegerilor parlamentare din țările amintite, care pot aduce la putere alte partide. De asemenea, se poate reface stabilitatea politică din Parlamentul European, afectată de jocurile politice ale lui Viktor Orbán.

Media europeană de 77%, a celor care se pronunță în favoarea legării fondurilor europene de statul de drept, contrazice punctele de vedere ale liderilor țărilor care se opun acestui mecanism. În această dilemă, vocea cetățenilor ar merita să fie considerată un criteriu determinant, ca dovadă că democrația reprezentativă funcționează în favoarea celor guvernați și că Uniunea Europeană evoluează conform opțiunilor majorității.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.