Din februarie 2022, când a început agresiunea pe scară largă a Federației Ruse împotriva Ucrainei, Uniunea Europeană (UE) a depus numeroase eforturi pentru a-și asigura independența economică față de Rusia și a înceta sprijinirea indirectă a răzobiului. Această analiză prezintă noile măsuri luate de UE în luna mai 2025, în contextul în care un acord de încetare a războiului între Rusia și Ucraina nu a fost stabilit.
Acțiunile diplomatice ale administrației Trump, care nu au înregistrat progrese spre încheierea unui acord de pace între Rusia și Ucraina, împreună cu adoptarea unei poziții rezervate legate de impunerea unui nou pachet de sancțiuni, au generat discuții tensionate între Statele Unite ale Americii (SUA), UE, Rusia și Ucraina.
Liderii Franței, Germaniei, Poloniei și Marii Britanii s-au reunit la începutul lunii mai cu Președintele Volodimir Zelenski într-o vizită istorică la Kiev, pentru a-și intensifica apelul la un armistițiu de 30 de zile, care să permită începerea negocierilor de pace. Liderii statelor au declarat: „Reiterăm sprijinul nostru pentru apelurile președintelui Trump pentru un acord de pace și facem apel la Rusia să înceteze să obstrucționeze eforturile de a asigura o pace durabilă.”
La mijlocul lunii mai au avut loc primele discuții directe din ultimii 3 ani între delegațiile Ucrainei și Rusiei, însă, fără a ajunge la un acord de încetare a focului. Un semn de colaborare între cele două părți a fost observat doar prin aprobarea unui schimb de prizonieri. Acestea au fost urmate de convorbiri telefonice între Președintele Trump și omologul său ucrainean, respectiv omologul său rus. În timp ce Ucraina a acceptat din martie 2025 să încheie un armistițiu de 30 de zile, Președintele Putin a declarat că mai multe condiții vor trebui îndeplinite înainte de un posibil armistițiu, care necesită mai mult timp. Condițiile impuse de Rusia, printre care se numără și retragerea Ucrainei din 5 zone ocupate de Rusia, au fost considerate drept nerealiste. Președintele Zelenski a reiterat deschiderea sa către negocieri directe cu Rusia în orice format și a subliniat importanța de a menține SUA și UE implicate în discuții, menționând că acestea trebuie să continue adoptarea noilor sancțiuni, cât timp Rusia continuă să prelungească războiul.
În timp ce SUA nu a reacționat prin noi măsuri de presiune asupra Rusiei, UE și Marea Britanie au adoptat noi pachete de sancțiuni, justificând neacceptarea Rusiei a unui armistițiu și prelungirea războiului. Ucraina a sancționat la rândul său entități din sau asociate cu Rusia, care oferă sprijin direct sau indirect structurii militare, demonstrând o cooperare activă cu aliații săi occidentali.
Împreună cu sancțiunile impuse, UE a inițiat planuri și măsuri care să distanțeze statele membre de Rusia și care vizează în special sectorul energetic:
Importurile de energie din Rusia
La 3 ani de la adoptarea planului REPowerEU, UE a atins obiective importante privind reducerea dependenței energetice de Rusia. Conform Comisiei Europene, printre acestea se numără:
- importul de gaze rusești a scăzut de la 150 miliarde metri cubi în 2021 la 52 miliarde metri cubi în 2024 – ponderea importurilor de gaze rusești scăzând de la 45% la 19%;
- jumatate din carbunele folosit provenea din Rusia înainte de 2022 – acum toate importurile de cărbune rusesc au fost interzise prin sancțiuni;
- importurile de petrol s-au redus de la 27% la începutul anului 2022 la 3% în 2025;
În 2024 au fost importate din Rusia:
- 13 milioane de tone de petrol în 3 țări UE;
- 2800 tone uraniu îmbogățit/combustibil în 7 țări UE;
- 52 de miliarde de metri cubi de gaz în 10 țări UE;
În acest context, Comisia a prezentat pe 6 mai 2025 foaia de parcurs REPowerEU, care include calendarul și acțiunile prin care UE să înceteze treptat și coordonat importurile de gaze din Rusia până în 2027:
- regulamente care impun schimbul regulat de informații între funcționarii vamali și entitățile publice relevante, precum și dezvăluirea de către cumpărători a contractelor de import de gaze rusești;
- până la finalul anului 2025, statele membre trebuie să elaboreze planuri naționale pentru eliminarea treptată a gazului, combustibilului nuclear și petrolului rusesc;
- clauze care să interzică importul de gaze rusești în baza contractelor spot noi și existente, până cel târziu la sfârșitul anului 2025ș iar în baza contractelor pe termen lung aflate în vigoare, până cel târziu la sfârșitul anului 2027;
- îmbunătățirea sistemului de control asupra petrolului care intră ilegal pe piața UE prin intermediul „Shadow Fleet” (flota din umbră) – în acest sens, vor avea loc misiuni de supraveghere și monitorizare a rutelor maritime, de identificare a comportamentelor suspecte și de descurajare a activităților ilegale pe mare;
- investigarea soluțiilor pentru agregarea cererii și îmbunătățirea utilizării infrastructurii;
- accelera capacităților în lanțul valoric nuclear al UE prin restricții privind noile contracte de aprovizionare semnate în comun de Agenția de Aprovizionare a Euratom referitoare la uraniu, uraniu îmbogățit și alte materiale nucleare originare din Rusia;
- înlocuirea a 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale până în 2030 – ceea ce înseamnă o scădere a cererii cu aproximativ 40-50 miliarde de metri cubi până în 2027;
- potrivit estimărilor, „capacitățile de GNL vor crește cu aproximativ 200 de miliarde de metri cubi până în 2028, ceea ce este de 5 ori mai mult decât importurile actuale de gaze rusești ale UE.”
„Astăzi, UE dă dovadă de forță și hotărâre. Mesajul către Rusia este clar: Nu veți mai șantaja statele noastre membre. Nu veți mai avea euro în arsenalul vostru de război. Gazul vostru va fi interzis. Flota voastră din umbră va fi oprită,” a declarat Comisarul European pentru Energie și Locuințe, Dan Jørgensen.
Sancțiunile împotriva Rusiei
Uniunea Europeană a adoptat al 17-lea pachet de sancțiuni care vizează membrii elitei militare și politice a Rusiei și entități străine, acuzate că au ajutat Kremlinul să se sustragă măsurilor deja impuse. Au fost incluse pe listă peste 20 de entități care răspândesc dezinformare și 20 de judecători și procurori implicați în procese împotriva opoziției ruse, care îi includ pe Vladimir Kara-Murza și Alexei Navalnîi. Un nou pachet de sancțiuni a fost adoptat și de Marea Britanie în aceeași zi, demonstrând o cooperare activă cu UE și reiterând sprijinul pentru Ucraina.
De asemenea, cele mai importante restricții din acest pachet au fost asupra exporturilor de substanțe chimice folosite în armament și navelor exportatoare de petrol din cadrul „Shadow Fleet.”
Acest pachet de sancțiuni a fost văzut de UE drept unul puternic, având în vedere că a vizat sectorul energetic, militar și a pus presiune pe reducerea dependenței de Rusia. A fost aproape dublat numărul total de vase sancționate și au fost vizate entități din China, Arabia Saudită și Turcia, care exportă bunuri și tehnologii cu dublă utilizare („dual use goods”), cât și entități din Crimea, Donețk și Zaporojie, care contribuie la efortul de război al Rusiei.
Discuțiile privind al 18-lea pachet de sancțiuni au început deja, în urma unei convorbiri dintre Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Pe lângă extinderea sancțiunilor din sectorul energetic, viitoarele restricții vor viza și conductele Nord Stream și excluderea unor bănci rusești din SWIFT.
