Schimbarea puterii la Chișinău

0
1222

Republica Moldova trece printr-o criză politică fără precedent după ce Guvernul Filip a refuzat să predea puterea executivă guvernului Sandu votat de Parlamentul de la Chișinău. Statul se află în faţa unei crize constituţionale care îi poate schimba fundamental viitorul.

Debutul crizei politice

După alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, partidele au avut 3 luni la dispoziție pentru negocierea alianțelor și formarea noului guvern la Chișinău. Curtea Constituțională a anunțat că termenul expiră după 90 de zile ci nu 3 luni, așa cum era stipulat. Potrivit acesteia, posibilitatea negocierilor a expirat pe 7 iunie, iar din cauza că nici o alianță nu a format un guvern, Parlamentul trebuia dizolvat și urmau alegeri anticipate. Într-o mişcare surprinzătoare, Igor Dodon, preşedintele prorus, anunţă pe 8 iunie că Executivul se formează alături de partidele de opoziţie, proeuropene. 

În urma negocierilor dintre partide a avut loc această mişcare neaşteptată. Preşedintele prorus a încheiat o alianţă cu opoziţia proeuropeană, numind-o pe președinta Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Maia Sandu, în fruntea Guvernului. Respectiva alianţă a fost încheiată pentru a i se opune lui Vlad Plahotniuc, liderul Partidului Democrat, cunoscut drept cel mai influent şi bogat om din Republica Moldova.

Președinta Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, a fost votat Prim-Ministru al Republicii Moldova de 61 de deputați. „Dictatorul a căzut”. Cu această afirmație și-a inițiat discursul din Parlament lidera PAS. „Începând de astăzi, regimul oligarhic este în opoziție. Astăzi am obținut o victorie asupra fricii, a mafiei, a nedreptății. Astăzi deputații s-au unit în ciuda tuturor diferențelor pentru a pune capăt unui regim odios și pentru a îndeplini dorința oamenilor care au ieșit la vot pe 24 februarie. Astăzi începe procesul de curățare a R. Moldova.” De asemenea, socialista Zinaida Greceanîi a devenit președintele Parlamentului Republicii Moldova. Decizia a fost luată la ședința plenară în urma unui vot secret la care au participat cei 61 de deputați PSRM și ACUM. Curtea Constituțională declară neconstituțională alegerea Zinaidei Greceanîi în funcția de Președinte al Parlamentului.

R. Moldova: doi prim-miniştri, doi preşedinţi

De menționat este faptul că Partidul Democrat a declarat că orice s-a decis în plenul Parlamentului este „ilegal și va fi atacat în mod corespunzător”. Fostul Prim-Ministru al R. Moldova și Prim-Vicepreşedintele PDM, Pavel Filip, nu a acceptat noul Guvern investit. Acesta a susținut că Igor Dodon a fost influnțat de Kremlin și că ceea ce se întâmplă „este un spectacol de prost gust”.

Deputații din PDM au sesizat Curtea Constituțională (CC) obținând astfel suspendarea temporară a președintelui Igor Dodon. Ulterior, democratul Pavel Filip, care a preluat temporar atribuțiile șefului statului, a sesizat Curtea, cerând să fie constatate circumstanțele în care poate fi dizolvat Parlamentul. În câteva minute, CC a emis o nouă hotărâre, prin care i-a oferit lui Filip instrumentele necesare pentru a stabili data alegerilor anticipate. Acesta a anunțat că alegerile parlamentare anticipate vor avea loc pe 6 septembrie.

Curtea Constituțională a declarat neconstituțională alegerea conducerii Parlamentului R. Moldova și votarea noului Guvern, iar ulterior, a instituit interimatul funcției de președinte, după ce, în prealabil, a decis că termenul limită în care putea fi votat un nou Guvern era 7 iunie 2019, nu 9 iunie, așa cum se menționa anterior în spațiul public. Deciziile Curții coincide cu poziția Partidului Democrat din Moldova, care a declarat nelegitime voturile din Parlament și a solicitat declanșarea alegerilor anticipate.

În consecință, Parlamentul de la Chișinău a aprobat o declarație prin care constată uzurparea puterii în stat de către fosta guvernare care a pierdut încrederea cetățenilor și comunității internaționale. În textul declarației s-a subliniat că „Parlamentul RM declară înafara legii Guvernul precedent Filip și cere Partidului Democrat să îndepărteze mercenarii din instituțiile statului. Solicităm tuturor cetățenilor țării să nu cedeze în fața provocărilor și să nu participe la acțiunile violente și ilegale organizate de Plahotniuc și aliații săi.”

Societatea civilă s-a mobilizat și a îndeamnat judecătorii constituționali să demisioneze. Prin intermediul Platformei Naționale a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic, cele 86 de ONG-uri condamnă deciziile Curții Constituționale (CC) din ultimile zile și îi cere să revizuiască urgent hotărârile adoptate 7, 8 și 9 iunie. Aceștia sugerează funcționarilor publici să se ghideze și să acționeze în conformitate cu prevederile legale și cere judecătorilor să demisioneze.

Miting „de amploare” organizat de Partidul Democrat din Moldova (PDM)

În cadrul manifestației organizate de PDM, de pe scena din Piața Marii Adunări Naționale, Vlad Plahotniuc a adus critici la adresa lui Igor Dodon și a declarat că acesta trebuie să demisioneze imediat, iar țara trebuie să meargă imediat la alegeri parlamentare și să organizeze concomitent alegerea unui nou președinte.

Despre mitingul PDM, Maia Sandu a declarat că „opoziția are dreptul să protesteze. Blocajul care se face astăzi în instituțiile publice este organizat de PDM. Nu există niciun dubiu cine stă în spatele intenției de a bloca activitatea. Eu îndemn funcționarii să meargă mâine la serviciu.” S-a constatat că oamenii au fost impuși să vină la manifestația organizată duminică dimineața. În cadrul protestului organizat s-au depistat mai multe cazuri de violență la adresa jurnaliștilor. Reprezentanții mass-media au fost bruscați și înjurați în pofida garanțiilor acordate de poliție, potrivit cărora forțele de ordine vor asigura desfășurarea pașnică a protestelor.

Reacții internaționale

Departamentul de Stat al SUA, Rusia, Franța, Germania, Marea Britanie, Polonia, Suedia, Elveția, Finlanda au recunoscut legitimitatea Parlamentului și a noului Guvern din Chișinău.

Înaltul reprezentant al UE Federica Mogherini și Comisarul Johannes Hahn au venit cu o declarație privind situația politică din Republica Moldova. În aceasta se arată că „Uniunea Europeană este pregătită să lucreze cu Guvernul legitim democratic, pe baza unui angajament reciproc faţă de reforme şi a principiilor fundamentale consacrate în acordul nostru de asociere. Respectul pentru statul de drept şi democraţie ar trebui să rămână pilonii relaţiilor noastre. Asta, de asemenea, cel mai important lucru pe care cetățenii Republicii Moldova îl așteaptă și îl merită.”

Teodor Meleșcanu a precizat că România nu ar recunoaște noul guvern de la Chișinau și a salutat decizia de a organiza alegeri parlamentare anticipate în septembrie curent. Ulterior, acesta a precizat că este poziția sa personală, și nu a Ministerului de Externe. Pozitia MAE este similară cu cea a UE și a statelor occidentale, care au recunoscut dreptul coaliției PSRM – ACUM de a forma un guvern.

Comisia de la Veneția confirmă că a primit solicitarea secretarului general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, prin care se cere avizul urgent al acesteia cu privire la ultimele decizii ale Curții Constituționale din R. Moldova, inclusiv cu privire la condițiile de dizolvare a Parlamentului. Aceasta a anunțat că va adopta pe 21 iunie un aviz urgent cu privire la ultimele decizii ale Curții Constituționale.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.