Sonia Shah, sursa soniashah.com

For English, click here. Pentru limba engleză, click aici

Sonia Shah este un reputat jurnalist de investigație și autor american. Shah este autoarea cărții Pandemic: Tracking Contagions from Cholera to Ebola and Beyond, în care reconstruiește originile și răspândirea holerei, una din cele mai mortale boli pentru omenire, făcând în paralel comparații cu alți patogeni. Shah a scris pentru New York Times, The Wall Street Journal, Scientific American și Foreign Affairs, printre altele. Discursul TED susținut de aceasta despre malarie, a strâns peste 1 milion de vizualizări.

DT: Deja a avut loc o discuție amplă legată de cum am fi putut să prevenim pandemia curentă de COVID-19 și, uneori, a fost menționată monitorizarea datelor. Ce înseamnă monitorizarea în acest context și cum funcționează?

Sunt multe moduri în care monitorizarea unei boli poate ajuta la detectarea patogenilor și răspândirea acestora, înainte de a se transforma într-o pandemie. Cercetătorii pot monitoriza activ zonele în care microbii se transformă în patogenii care cauzează pandemii și sa îi elimine înainte de a începe răspândirea, de exemplu prin analiza unor probe de excrement animal sau probe de sânge. Ei pot monitoriza oamenii din prima linie a bolilor emergente precum vânătorii, fermierii și oamenii care trăiesc în suburbii sau lângă ferme.

DT: Ar putea informațiile open-source (OSINT) să reprezinte o schimbare în procesul de monitorizare sau acestea reprezintă doar o mică parte dintr-o serie de soluții mai complexe?

Da, acestea ar putea fi folositoare în a detecta unde încep să apară noi focare de infecție și în a prezice cum acestea s-ar putea răspândi. De exemplu, datele din telefonul mobil și din căutările pe Google au fost deja folosite pentru a prezice când apar focare de gripă și cum se răspândesc.

DT: Ce rol pot să joace ONG-urile, în special noile organizații media, precum a noastră, în combaterea epidemiei?

Este esențială conștientizarea publicului privind fiabilitatea și acuratețea științifică. Patogenii se răspândesc din cauza comportamentului uman. Noi putem schimba aceste comportamente pentru a preveni răspândirea lor, dar doar dacă oamenii sunt conștienți de modalitățile de transmitere și au încredere în explicațiile științifice. În acest sens, ei au nevoie de surse media de încredere.

DT: Bineînțeles, politica influențează evoluția pandemiei, dar este politica mai semnificativă acum decât, să spunem acum 100 de ani, din cauza globalizării și nivelului ridicat de conexiuni dintre indivizi și națiuni?

Nu aș spune asta. Politica a influențat de secole modul în care bolile s-au răspândit și în care societățile au răspuns acestora. De exemplu, în timpul pandemiei de holeră din secolul XIX, multe guverne au refuzat să închidă canalele și liniile de transport care împrăștiau boala pentru a proteja comerțul maritim.

DT: Conform unui sondaj recent din România, 52% dintre români consideră că virusul SARS-CoV-2 provine din laborator. Care ar fi argumentul dumneavoastră în favoarea acestei informații drept sursă a noilor patogeni?

Nu aș pleda pentru acest argument, pentru că abordarea mea față de acest virus nu este bazată pe argumente, ci pe dovezi științifice, care arată clar că virusul provine de la un animal, cel mai probabil un liliac.

Interview with Sonia Shah: OSINT
could be helpful in detecting where new outbreaks are beginning

DT: There has been ample talk already on how we could have prevented the current Covid-19 pandemic and sometimes, surveillance is mentioned. What does surveillance mean in this context and how does it work?

There are many ways in which disease surveillance can help detect pathogens and outbreaks before they turn into pandemics. Scientists can actively surveil places where microbes are changing into pandemic-causing pathogens and stamp them out before they start to spread, for example by sampling animal scat or blood samples. They can conduct surveillance of people on the front-lines of emerging diseases, like bushmeat hunters, farmers, and people living in slums or near factory farms. 

DT: Could Open Source Intelligence be a game changer in the surveillance process or it is just a minor tool in an array of more complex solutions?

Yes it could be helpful in detecting where new outbreaks are beginning and in predicting how they might spread. Mobile phone data and data on google searches, for example, have already been used to predict when flu outbreaks occur and how diseases spread.

DT: What role can NGOs, particularly new media organizations, like ours, play in fighting an epidemic?

Public awareness of reliable accurate science is critical. Pathogens spread by exploiting human behavior. We can change those behaviors to prevent their spread–but only if people are aware of the science of transmission and trust it. For that, they need reliable news media outlets.

DT:Obviously, politics has influence on the course of the pandemic but is politics more consequential now than, let’s say 100 years ago, because of globalization and the higher level of interconnectivity between individuals and nations?

I wouldn’t say so. Politics has played an influential role in how outbreaks spread and how societies respond to them for centuries. For example during the cholera pandemics of the nineteenth century, many governments refused to shut down the canals and shipping lanes that spread the disease, in order to protect shipping commerce.

DT: According to a recent poll conducted in Romania, 52% of Romanians believe the origin of the SARS-CoV-2 virus is in a lab. How would you plead your argument in favor of spillover events as the source of new pathogens?

I would not plead an argument, because my understanding of this virus is not based on argument, but on scientific evidence, which clearly shows that this virus originated in an animal, most likely a bat.

Interviu realizat de Dragoș Tîrnoveanu

Traducere realizată de Mara Crăciunescu

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.