Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitry Peskov, a declarat într-un interviu realizat azi de jurnaliști ruși, că Peninsula Crimeea este teritoriu suveran rus, “unde Federația Rusă are dreptul de orice este necesar pentru a asigura propria securitate în acord cu dreptul internațional și obligațiile sale internaționale”. Această replică constituie un fel de răspuns oficial al Kremlinului la rezoluția supusă la vot luni, în cadrul Organizației Națiunilor Unite, denumită Problema militarizării Republicii Autonome Crimeea și a orașului Sevastopol, Ucraina, precum și a unor părți din Marea Neagră și Marea Azov.
Rezoluția a fost supusă la vot în timpul celei de a 75-a sesiuni a Națiunilor Unite din data de 7 decembrie, fiind susținută de majoritatea statelor europene, inclusiv România și Republica Moldova, dar și de SUA, Australia, Canada și Turcia.
Prin intermediul rezoluției, aceste state au avertizat Federația Rusă că încalcă normele internaționale pe care le amintește purtătorul de cuvânt deoarece acțiunile sale în Crimeea contravin prevederilor Memorandului referitor la Asigurările de Securitate și ale Memorandumului de la Budapesta, la care Ucraina s-a alăturat în 1994, prin care statul rus se obliga să respecte independența, suveranitatea și granițele Ucrainei, inclusiv să nu utilizeze forța sau amenințarea cu forța asupra integrității teritoriale și independenței politice.
Conform textului rezoluției, statele inițiatoare sunt îngrijorate cu privire la controlul rus ilegal stabilit asupra depozitelor de arme nucleare aparținătoare Crimeei, inclusiv de eforturile de extindere a jurisdicției ruse asupra facilităților nucleare din provincie, în special la impactul negativ creat pentru acordurile internaționale despre armele de distrugere în masă cauzat de limitarea verificărilor și impunerii regimului acestui tip de arme. În plus, statele condamnă tacticile Federației Ruse, care prin așa susținuta propagandă, încearcă să recruteze personal militar din rândul populației provinciei (cei care nu se supun sunt obligați să facă muncă silnică, sunt condamnați penal, amendați ori sunt încarcerați), fiind alarmate mai ales de intențiile ca acest proces să înceapă de la vârsta școlară în cadrul unor unități educaționale specifice.
Un alt aspect important semnalat de rezoluție este povara militară rusă instalată în Peninsula Crimeea, care a blocat anumite rute maritime, iar această stare de fapt acum afectează legăturile economice și serviciile sociale, mai ales zona de coastă a Ucrainei, așa cum se declară.
Statele condamnă Federația Rusă pentru destabilizarea situației din regiune prin frecventele exerciții militare pe care le organizează în Crimeea, construcția de nave de război în provincie , realizarea podului prin strâmtoarea Kerch și a celui pentru linie ferată ( ce facilitează transportul dinspre Rusia către Crimeea, în special a materialelor militare) și obstrucționarea traficului comercial în zona maritimă pe care acum o stăpânește.
În final, statele inițiatoare doar îndeamnă Federația Rusă să returneze echipamentul militar confiscat de la navele ucrainene în 2018, să deschidă negocierile pentru întoarcerea prizonierilor ucraineni în țara lor și să se abată de la restrângerea drepturilor și libertăților de navigație instituite de limitările în vigoare în Marea Azov, Marea Neagră și Strâmtoarea Kerch. De asemenea, ele recomandă celorlalte state să se abțină de la vizite în Peninsula Crimeea care nu au fost acceptate în prealabil de către Ucraina.
Rezoluția a obținut 63 de voturi pentru, 17 voturi împotrivă, 62 de abțineri, iar 51 de reprezentanți ai statelor au fost absenți. Statele care au votat împotriva rezoluției sunt: Armenia, Belarus, Cuba, China, Cambodgia, Coreea de Nord, Iran, Kârgâstan, Republica Democrată Populară Laos, Myanmar, Nicaragua, Serbia, Venezuela, Sudan, Siria, Zimbabwe și evident, Federația Rusă. Printre statele, altele decât cele inițiatoare, care au fost pentru sunt: Grecia, Vietnam, Israel, Japonia, Muntenegru și Elveția.
