Ierusalim: 250 de rachete lansate în timpul ciocnirilor între Israel și Gaza

0
536
https://static.sky.it/images/skytg24/it/mondo/2021/05/10/israele-scontri-gerusalemme/gerusalemme_scontri_ansa.jpg.transform/card-tablet-2x/42172d2de8076aed02e717b4b40b4e96e0ce6e81/img.jpg

Luni după-amiază au început noi violențe între Israel și grupările armate palestiniene din Fâșia Gaza, declanșate de creșterea tensiunilor din ultimele zile, concentrate în principal la Ierusalim. Violențele în curs de desfășurare, în principal bombardamentele și lansările de rachete deocamdată, sunt cele mai grave de la ultimul război dintre grupurile armate palestiniene și Israel în 2014.

Tensiunile din ultimele zile au culminat luni dimineață cu intervenția armată a poliției israeliene pe Esplanada Moscheilor din Ierusalim, unul dintre cele mai sfinte locuri pentru religia musulmană: potrivit Semilunii Roșii Palestiniene -organizație care face parte din mișcarea Crucii Roșii- cel puțin 300 de palestinieni au fost răniți.

Ca reactie impotriva intervențiilor poliției, luni după-amiază grupul politico-terorist palestinian Hamas, care de facto detine controlul asupra fâșiei Gaza, a lansat o duzină de rachete spre orașul Ierusalim. Doar una dintre rachete a fost interceptată de sistemul de rachete defensive al Israelului, Iron Dome, în timp ce unele par să fi căzut la periferia orașului. Nu este încă clar dacă rachetele au provocat răniri sau pagube majore, dar de la ultimul război dintre Hamas și Israel din 2014, Ierusalimul nu a fost vizat de rachete trase de grupuri palestiniene. Conform Ministerului Sanatatii al Israelului, se pare ca pana acum s-a constatat decesul a 21 de palestinieni.

La ora 21 (ora Romaniei), Jihadul Islamic, un alt puternic grup politico-terorist activ în Fâșia Gaza, a lansat zeci de rachete spre Ashkelon, un oraș israelian aflat la doar câțiva kilometri de granița Fâșiei Și nu departe de Tel Aviv. Se pare că majoritatea rachetelor au fost interceptate de sistemul de rachete defensive al Israelului. Bombardamentele au continuat în minutele următoare, cu o intensitate rar observată în ultimii ani.

După lansarea de rachete de către grupurile palestiniene, un purtător de cuvânt al armatei israeliene a declarat în mod explicit că “toate opțiunile sunt pe masă”, inclusiv o posibilă invazie terestră. Potrivit unor surse citate în mai multe ziare israeliene, însă, guvernul condus de Benjamin Netanyahu a decis să limiteze intervenția sa la atacuri aeriene, fără a invada Fâșia Gaza. Câțiva observatori cred că următoarele ore vor fi decisive pentru a înțelege dacă violențele se pot întoarce sau pot duce la un nou război.

Timp de câteva zile, in Ierusalim, situația a fost deosebit de tensionată din cauza demonstrațiilor din districtul Sheikh Jarrah împotriva evacuării a trei familii palestiniene, asupra cărora Curtea Supremă israeliană urmează să își dea verdictul final. Populația șeicului Jarrah este în mare parte palestiniană, dar zona este, de asemenea, considerata sacra de evrei datorită prezenței mormântului lui Simeon cel Just. Locuitorii palestinieni din zonă riscă să fie alungați din casele lor din cauza unei dispute juridice complexe de lungă durată asupra relevanței teritoriului.

Alți factori au contribuit, de asemenea, la creșterea tensiunilor, cum ar fi frustrarea palestinienilor față de anularea viitoarelor alegeri parlamentare – pe care președintele palestinian Mahmoud Abbas le-a atribuit coordonării slabe cu autoritățile israeliene – și, mai recent, restricțiile impuse de autoritățile israeliene palestinienilor care intenționau să sărbătorească luna sfântă a Ramadanului la Ierusalim, justificate de pandemie.

În acest moment este foarte dificil să prezicem ce se va întâmpla pe termen scurt. Israelul trece de mult timp printr-o criză politică care nu s-a încheiat: niciunul dintre cele patru alegeri generale organizate în ultimii doi ani nu a produs o majoritate stabilă, iar în ultima săptămână posibilitatea unui al cincilea vot a devenit foarte concretă după ce Netanyahu nu a reușit să adune o nouă majoritate. Din punct de vedere istoric, Netanyahu a încercat adesea să evite noi războaie, atât de mult încât, în cei doisprezece ani în care a fost prim-ministru, Israelul a condus doar unul, în 2014: nu este clar, totuși, ce s-ar putea întâmpla dacă funcția de prim-ministru ar fi atribuită altcuiva. Peste aproximativ trei săptămâni, în Israel, se va vota din nou pentru alegerile prezidențiale.

Este și mai dificil de prezis cum vor actiona Hamas și Jihadul Islamic: încă o anulare a alegerilor, care nu au mai avut loc în Palestina din 2005, i-a pus în mare dificultate, deoarece se pregăteau să primească mult mai multe voturi decât Fatah, partidul lui Abbas, care controlează Cisiordania.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.