Am centralizat informațiile din capitolul Activități de intermediere din rapoartele anuale publicate de Agenția Națională de Control al Exporturilor (ANCEX) în perioada 2005 – iunie 2021 și am extras câteva observații cantitative cu privire la destinațiile, licențele, valorile și tipul de arme intermediate de persoane din România.

Ce presupune activitatea de intermediere cu produse militare?

Pentru a înțelege ce înseamnă activitatea de intermediere, cel mai util este să ne uităm în lege, pentru a vedea care este definiția acestui termen în contextul comerțului cu arme. Astfel, cel mai recent act normativ publicat în Monitorul Oficial care atinge acest subiect este OUG nr. 158 din 19 octombrie 1999 republicată în 21 august 2021. Astfel, intermedierea este definită drept activitățile desfășurate de o persoană privind:

(i) negocierea sau organizarea tranzacțiilor care presupun exportul de produse militare dintr-o țară terță către o altă țară terță ori transferul între state membre ale Uniunii Europene sau aferente unui export/import dintr-un/către un stat membru al Uniunii Europene către/de la un stat terț;

(ii) cumpărarea, vânzarea sau organizarea exportului de produse militare aflate în proprietatea sa dintr-o țară terță către o altă țară terță ori cumpărarea, vânzarea sau organizarea transferului între state membre ale Uniunii Europene sau aferente unui export/import dintr-un/către un stat membru al Uniunii Europene către/de la un stat terț;

(iii) negocierea sau organizarea tranzacțiilor care presupun scoaterea ori introducerea din sau în teritoriul României de produse militare. Negocierea sau organizarea tranzacțiilor include și activitatea de reprezentare, promovarea de produse militare în România sau în alte state membre ale Uniunii Europene sau țări terțe, organizarea de demonstrații, activități de marketing, servicii de consultanță pentru persoane române sau străine;.

Concret, asta înseamnă că persoane fizice sau juridice din România au intermediat vânzări de arme și tehnică militară care nu au vizat în mod direct tranzacțiile României de export și import pentru astfel de produse.

Pentru înțelegerea observațiilor de mai jos și a informațiilor puse la dispoziție de ANCEX în rapoartele anuale ar fi util să avem și definiția licenței de intermediere care reprezintă o autorizație eliberată unei persoane pentru desfășurarea unei operațiuni de intermediere cu produse militare.

După cum a remarcat jurnalistul Adi Moșoianu în această analiză pentru profit.ro, din 1 februarie 2014 până la momentul intrării în vigoare a modificărilor din OUG-ul republicat, menționat mai sus, a existat un vid legislativ cu privire la consecințele legale, de natură penală pentru nerespectarea legislației în vigoare. Cu alte cuvinte, dacă o persoană din România ar fi realizat activități de intermediere în lipsa unei licențe de intermediere, până în august 2021 nu ar fi existat prevederi în lege care să indice ce pedepse s-ar aplica într-o astfel de situație.

Ce putem afla din informațiile puse la dispoziție de ANCEX?

Informațiile expuse atât la nivel anual, cât și la nivel trimestrial de ANCEX fac referire, printre altele, la țara de proveniență (exportator), țara de destinație (importator), numărul de licențe emise, valoarea licențelor emise (euro), valorea exporturilor efectuate (euro) și tipul de armament intermediat. Din aceste informații putem să observăm tranzacțiile cu cele mai mari valori sau țările între care persoane fizice sau juridice din România au intermediat cel mai des vânzarea de armament și tehnică militară. Numele acestor persoane nu reprezintă o informație cu caracter public în România.

La o vedere globală, în perioada studiată (2005 – iunie 2021) am avut:

  • 53 de tranzacții individuale
  • 50 de licențe emise
  • 12 țări de origine (exportator) distincte, 17 țări de destinație (importator) distincte
  • Valoarea totală a licențelor emise: 26,440,676 euro
  • Valoarea totală a exporturilor efectuate: 19,011,281 euro
  • Tipurile de armament intermediat: ML1 ML3 ML4 ML9 ML10 ML11 ML15 ML18 ML21 ML22 – aici sunt definiți termenii acestei clasificări
  • Cele mai mari trei tranzacții după valoarea exporturilor efectuate:
    • Africa de Sud (exportator) – Azerbaidjan (importator) – 4,389,162 euro
    • Israel (exportator) – India (importator) – 2,836,579 euro
    • Israel (exportator) – India (importator) – 2,277,803 euro
  • Cele mai mari trei tranzacții după valoarea licențelor emise:
    • Israel (exportator) – India (importator) – 4,995,766 euro
    • Africa de Sud (exportator) – Azerbaidjan (importator) – 4,784,324 euro
    • Africa de Sud (exportator) – Azerbaidjan (importator) – 3,931,957 euro
  • Cea mai des întâlnită țară de origine (exportator): Africa de Sud – 30 de tranzacții
  • Cea mai des întâlnită țară de destinație (importator): Azerbaidjan – 11 tranzacții
  • Cea mai des întâlnită rută de intermediere (exportator – importator): Africa de Sud – Azerbaidjan – 9 tranzacții

O vedere globală a cifrelor cumulate din peste 15 ani de rapoarte ANCEX este utilă dar, poate și mai interesant este de analizat tranzacții specifice, în baza informațiilor disponibile. Spre exemplu, din 2009 până în 2018, Azerbaidjan a apărut de 11 ori, majoritatea fiind reprezentată de achiziții guvernamentale, echipamente pentru aeronave militare. Acest aproape un deceniu de tranzacții este și deceniul cu cele mai multe escaladări în conflict armat a rivalității dintre Armenia și Azerbaidjan.

Nici Armenia și nici Azerbaidjan nu au ascuns deloc achizițiile de arme de la diverși furnizori, în ciuda faptului că există un embargo impus de OSCE în 1992, revizuit în 2018, a cărui scop ar fi să limiteze impactul conflictului. Totuși, vedem în date o activitate bogată de intermediere între Africa de Sud și Azerbaidan în această perioadă, ceea ce, în lipsa transparenței cu privire la cine sunt intermediarii și care este scopul final exact al respectivelor produse militare, poate ridica reale și legitime semne de întrebare cu privire la impactul lor asupra conflictului, precum și asupra numărului de morți și răniți. Un bun exemplu de investigație cu privire la rolul circuitului de achiziție a armelor în conflicte internaționale este acest articol RISE Project.

Reprezentarea grafică a datelor extrase din rapoartele anuale ANCEX

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.