45north, în parteneriat cu Beacon Project, o inițiativă a Institutului Republican Internațional, a analizat postările în limba română asociate războiului din Ucraina de pe trei rețele sociale (Facebook, Twitter și Telegram) pentru tot anul 2022 (materializate în două rapoarte distincte, câte unul pentru fiecare jumătate a anului 2022, disponibile aici și aici), pentru a vedea dacă și cum discursul instigator la ură cu privire la refugiații ucraineni a pătruns în aceste medii. Acest raport rezumă principalele constatări din cele două rapoarte anterioare. Metodologia aplicată în aceste rapoarte este detaliată în fiecare dintre cele două rapoarte precedente.

For English, click here

Rezumatul cercetării

Scopul principal al acestei cercetări a fost de a identifica dacă a existat un discurs instigator la ură în conversația de pe rețelele sociale în limba română (România și Moldova) în 2022, legat de refugiații ucraineni care au intrat în ambele țări ca urmare a războiului neprovocat și ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei. Am aderat la definiția ONU a discursului instigator la ură și am aplicat-o la rezultatele cercetării noastre. Concluzia este că discursul instigator la ură care urmează această definiție este în mare parte absent. Totuși, există postări se aproprie de această definiție sau chiar îi întrunesc condițiile, etichetând refugiații drept periculoși, nerecunoscători și/sau nedemni de asistență financiară.

O constatare îngrijorătoare este că, atunci când refugiații ucraineni sunt portretizați în discursul politic, de obicei cu tentă naționalistă,, drept o amenințare percepută pentru societatea și economia românească, discursul instigator la ură este prezent în secțiunea de comentarii (Facebook), chiar dacă acesta nu este neapărat prezent în postările la care sunt făcute aceste comentarii. Acest tip de discurs politic creează un mediu în care unii utilizatori ai rețelelor sociale se simt încurajați să-și exprime discursul de ură față de refugiații ucraineni.

Principalele concluzii

  • Cercetarea noastră arată că Facebook este rețeaua dominantă de social media cu care utilizatorii și organizațiile interacționează în limbă română. Rezultatele arată că majoritatea interacțiunilor pentru Facebook au fost generate de postări care sprijină Ucraina și refugiații ucraineni.
  • Discursul instigator la ură care urmează definiția exactă a Națiunilor Unite este în mare parte absent din datele analizate (folosirea terminologiei peiorative, de exemplu), dar discursul politic împotriva finanțării refugiaților sau conținutul denaturat din mass-media mainstream tinde să adună utilizatorii rețelelor sociale în comentarii care exprimă clar un discurs instigator la ură. Cu alte cuvinte, fie pentru câștiguri politice, fie pentru clickuri și spectatori, politicienii și/sau organizațiile media fac apel la cele mai rele impulsuri și hrănesc o cultură a urii față de refugiați și față de cauza Ucrainei.
  • Atunci când comparăm interacțiunile generate de postările analizate pe Facebook în primele șase luni ale anului 2022, cu cele generate în a doua jumătate a anului, procentul de interacțiuni generate de postările etichetate drept „suport” (sprijin față de refugiații ucraineni) a scăzut semnificativ (85,8% în primele șase luni ale anului 2022, față de 60,4% în ultimele șase luni).
  • Subiectul crizei refugiaților din Ucraina a apărut semnificativ mai puțin în conversația în limba română pe cele trei rețele sociale analizate în a doua jumătate a anului 2022, comparativ cu prima jumătate a anului, cu aproape 83% mai puține interacțiuni pentru primele 100 de postări cu cele mai multe interacțiuni (Facebook).
  • Moldova, o țară vorbitoare de limba română cu o populație de 7 ori mai mică decât România (19,053,815 de locuitori pentru România, față de 2,804,801 de locuitori pentru Moldova), a adunat peste 40% din totalul interacțiunilor pe Facebook în ambele jumătăți ale anului, ceea ce reprezintă o măsură clară a importanței tot mai mare a Moldovei atât în ​​contextul strategic general al invaziei, cât și în contextul specific al ecosistemului rețelelor de socializare în limba română.
  • În postările marcate ca „în opoziție” (față de refugiații ucraineni și poziția Aliaților/UE pe această temă), discursul instigator la ură se învârte în jurul caracterizării refugiaților ucraineni ca ingrați, periculoși sau bogați (în sensul că nu au nevoie de asistență financiară). Unele dintre aceste postări întreabă de ce autoritățile și indivizii români ar trebui să ajute ucrainenii când acele resurse ar trebui folosite pentru a-i ajuta pe români.
  • Atât pe Twitter, cât și pe Facebook, o altă temă comună în abordarea crizei refugiaților este compararea ajutorului pe care l-au primit refugiații, în special ajutor guvernamental, cu condițiile în care trăiesc straturile mai sărace ale populației locale. Deși este dificil de catalogat acest lucru drept discurs instigator la ură , insuflă cu siguranță resentimente față de refugiați în populația locală, sugerând că ajutorul economic pe care aceștia din urmă îl primesc ar fi putut fi direcționat către românii aflați în nevoie.
  • Twitter nu este o platforma preferată de români. Cu toate acestea, datele analizate de pe Twitter arată că există mai multe interacțiuni care provin de la postări care susțin Ucraina și mai puțin de la postările care se opun Ucrainei și refugiaților ucraineni, în comparație cu datele de pe Facebook. Postările pe Twitter care se opun refugiaților ucraineni provin în mare parte din surse necunoscute și/sau îndoielnice, fiind, în mare parte, doar afirmații de la diverși indivizi, fără dovezi sau link-uri care să le susțină.

Acest raport a fost realizat cu ajutorul Beacon Project, o inițiativă a Institutului Republican Internațional. Opiniile exprimate în acest raport aparțin strict autorilor și nu reflectă poziția Institutului Republican Internațional.

Romanian Language Social Media Monitoring: Hate Speech against Ukrainian Refugees

45north, in partnership with the International Republican Institute’s Beacon Project, analyzed Romanian language social media data from Facebook, Twitter and Telegram for all of 2022 (materialized in two distinct reports, one for each half of 2022, available here and here), to see if and how hate speech regarding Ukrainian refugees has permeated the conversation. This report summarizes the key findings from the previous two reports. The methodology applied in these reports is detailed in each of the previous two reports.

Key summary

The main aim of this research was to identify if there was hate speech present in the Romanian language (Romania and Moldova) social media conversation in 2022, related to the Ukrainian refugees that entered both countries as a consequence of Russia’s unprovoked and illegal war. We adhered to the U.N. definition of hate speech in order to compare our findings. The conclusion is that hate speech following this exact definition is mostly absent in the data that we have analyzed. Even so, there are posts that thread this line or sometimes cross it, by labeling refugees as dangerous, ungrateful and/or unworthy of financial assistance. 
One particular concerning finding is that when Ukrainian refugees are used in political speech for political gain, as a perceived threat to Romanian society and economy, usually with nationalist undertones, hate speech is present in the comment section (this refers to Facebook) even though in the actual posts that the comments are posted to we do not clearly see hate speech. This means that this kind of political speech creates an environment where some social media users feel emboldened to express hate speech towards Ukrainian refugees.

Key findings

  • Our research shows that Facebook is the dominant social media environment in which Romanian language users and organizations engage. The results show that the majority of interactions for Facebook were generated by posts that support Ukraine and Ukrainian refugees
  • Hate speech that follows the exact definition stated by the United Nations is mostly absent from the analyzed data (the use of pejorative terminology, for example) but political speech against funding the refugees or skewed content from mainstream media tends to gather social media users in the comments that clearly express hate speech. In other words, for either political gains or clicks and viewership, politicians and/or media organizations appeal to the worst impulses and nurture a culture of hate towards the refugees and towards Ukraine’s cause. 
  • One particular concerning fact is that, when comparing the first six months of 2022, with the other half of the year, the percent of interactions from posts labeled as “support” (towards Ukrainian refugees) decreased significantly (85,8% of interactions supporting Ukrainian refugees on Facebook for the first six months of 2022 versus 60,4% for the last six months).
  • The topic of the Ukrainian refugee crisis has appeared significantly less in the Romanian social media conversation in the second half of 2022, compared to the first half, with almost 83% less interactions for the top 100 posts with most interactions (Facebook). 
  • Moldova, a Romanian language speaking country with a population seven times smaller that Romania (19,053,815 for Romania, versus 2,804,801 for Moldova), gathered more than 40% of total interactions on Facebook in both halves of the year, which is a clear measure of the growing importance of Moldova both in the overall strategic context of the invasion, as well as in the specific context of the Romanian language social media ecosystem.
  • In posts marked as “oppose” (as in opposed to Ukrainian refugees and the Allied / EU stance on this topic), hate speech revolved around characterizing Ukrainian refugees as ungrateful, dangerous or rich (in the sense that they do not need financial assistance). Some of these posts ask why Romanian authorities and individuals should help Ukrainians when those resources should be used to help Romanians.
  • Both on Twitter and Facebook, another common theme when addressing the refugee crisis is comparing the aid that the refugees received, especially governmental aid, to the conditions that poorer strata of the local population live in. While it is difficult to categorize this as hate speech, it definitely instills resentment in the local population towards refugees by implying that the economic aid that the latter receive could have been directed to Romanians in need. 
  • Twitter is clearly not the preferred platform for Romanians. However, Twitter data shows that, relative to the total number of interactions coming from relevant posts, there are more interactions coming from posts that support Ukraine and less from posts that oppose Ukraine and Ukrainian refugees, when compared to Facebook data. Twitter posts opposing Ukrainian refugees mostly come from unknown and/or questionable sources, that just tweet statements, without any evidence or links.

This report has been prepared with support from IRI’s Beacon Project. The opinions expressed are solely those of the author and do not reflect those of IRI.