Câte conversații active ai acum pe Whatsapp? Poate și pe Signal? Sau Telegram? Aplicațiile de mesagerie au devenit ubicue și au transformat comunicarea privată într-un serviciu disponibil aproape oriunde există o conexiune la internet. Mesaje, fotografii, documente și apeluri circulă între persoane aflate pe continente diferite. Numărul utilizatorilor se măsoară în miliarde. Printre trilioanele de mesaje care circulă pe aceste noi autostrăzi digitale, se strecoară și mesajele de coordonare ale rețelelor de sabotaj, dar și “camioane” cu încărcături masive de dezinformare, adevărata valoare strategică a acestor atacuri. 

45north a consultat o bază de date cu scurgeri de informații din Rusia, unde am coroborat datele pe care le-am găsit ca informații disponibile public pe Telegram și am putut confirma că Oemis Romagoza este în spatele unor mesaje prin care ar fi încercat să recruteze pentru acte de sabotaj. Am găsit mesaje în care era interesat inclusiv de călătorii în Republica Moldova.

45north a primit acces la varianta extinsă a platformei Lunar, de la compania Webz.io, un furnizor de servicii de securitate cibernetică și dark web intelligence, utilizat de echipe de securitate, companii și organizații din sectorul public la nivel mondial. Lunar ne-a permis să căutăm pe grupuri de Telegram, dar și pe alte platforme, exact postările prin care se încearcă recrutarea pentru acte de sabotaj.

45north a primit, de asemenea, acces la GladiOS, cel mai recent produs software de la compania Gerulata Technologies, care oferă, printre multe alte capabilități, detectarea și urmărirea campaniilor de dezinformare și propagandă ostilă. GladiOS ne-a permis să analizăm pe câteva cazuri concrete despre cum s-a propagat și care a fost impactul dezinformării asociate cu acte de sabotaj dovedite.

Trilioane de mesaje, puterea în mâinile a câtorva oameni

În septembrie 2025, Meta anunța că WhatsApp era folosit de peste trei miliarde de persoane în mai mult de 180 de țări. Telegram declară că a depășit, tot în 2025, un miliard de utilizatori activi lunar. Signal, administrat de o organizație non-profit și finanțat prin donații, vorbește despre milioane de utilizatori, fără să ofere în sursele sale publice consultate o cifră comparabilă, unele surse estimând peste 70 de milioane de utilizatori. În mulțimea enormă de trilioane de mesaje schimbate între acești utilizatori se amestecă meme-uri, rețete de bucătărie, poze din vacanță, dar și mesaje de recrutare pentru acte de sabotaj, comenzi de droguri sau ordine pentru comiterea de asasinate. 

Elementul definitoriu pentru aceste aplicații este că oferă criptare împotriva interceptării. În forma numită „criptare de la un capăt la altul” (end to end), mesajul este criptat înainte să părăsească dispozitivul expeditorului și poate fi descifrat de dispozitivele participanților la conversație. Serverele companiei transportă mesajul fără să dețină cheile necesare pentru a-i citi conținutul. Această criptare a contribuit, de fapt, atât la prezervarea confidențialității utilizatorilor dar și la proliferarea actelor de corupție, violență, crimă organizată, spionaj.

În cazul Telegram, conversațiile obișnuite nu sunt criptate de la un capăt la altul. Mesajele sunt criptate între dispozitiv și server și sunt păstrate criptat în infrastructura companiei, care gestionează și cheile necesare acestui sistem. Această arhitectură permite accesarea istoricului din cloud, dar presupune încredere în mecanismele de protecție ale operatorului. Conform politicii de confidențialitate Telegram, criptarea end-to-end este disponibilă pentru mesajele din „Secret Chats”, conversații individuale care trebuie inițiate separat și care rămân legate de dispozitivele folosite. Ea nu se aplică mesajelor din grupuri sau canale, nici celor cu acces restricționat. 

Telegram combină astfel mesageria cu funcții de rețea socială. Potrivit documentației platformei, grupurile pot reuni până la 200.000 de membri, iar canalele pot distribui mesaje către un număr nelimitat de abonați. Utilizatorii se pot contacta prin pseudonime, fără să-și afișeze reciproc numerele de telefon. Pentru un recrutor din modelul “gig economy” discutat, această combinație permite publicarea unei oferte în fața unui public numeros și continuarea discuției individual.

Lansată în 2013, aplicația a fost construită de frații Pavel și Nikolai Durov. Pavel, fondatorul rețelei VKontakte (echivalentul Facebook din Rusia), a asigurat direcția și finanțarea, iar Nikolai a contribuit la dezvoltarea protocolului tehnic. Compania este stabilită în Dubai. Povestea publică a fondatorului pune în centru conflictul cu autoritățile ruse: potrivit prezentării oficiale Telegram, Pavel Durov a părăsit Rusia în 2014 după pierderea controlului asupra VKontakte și refuzul de a furniza serviciilor de securitate date despre protestatari ucraineni. Această istorie a devenit o parte importantă a reputației aplicației ca instrument de protejare a vieții private dar și un argument convenabil atunci când încrederea în securitatea platformei a fost contestată ulterior. 

Investigațiile jurnalistice au complicat această imagine de protectori ai intimității utilizatorilor și contestatari ai Kremlinului. IStories a relatat, ca urmare a accesării unei baze de date privind trecerile de frontieră, că Durov a călătorit în Rusia de peste 50 de ori între 2015 și 2021. În iunie 2025, publicația a documentat rolul lui Vladimir Vedeneev în infrastructura Telegram. Companiile lui Vedeneev asigură mentenanța echipamentelor de rețelistică pe care se bazează Telegram, și care alocă mii din adresele IP folosite. Aceleași companii au avut clienți din aparatul rus de securitate, inclusiv FSB (Serviciul Federal de Securitate). Jurnaliștii precizează că nu au găsit dovezi că firma care întreține infrastructura Telegram ar fi furnizat date guvernului rus dar ridică semne de întrebare serioase cu privire la echidistanța fraților Durov. 

Relația cu Moscova include și confruntări publice. La 29 iulie 2026, potrivit unui comunicat FSB relatat de Le Monde, autoritățile ruse au anunțat inculparea lui Pavel Durov pentru presupusa facilitare a activităților teroriste și demersuri de urmărire internațională. FSB susținea că Telegram găzduia canale și instrumente folosite de serviciile ucrainene pentru recrutare și sabotaj. Una din metodele descrise de FSB este cum agenți ucraineni pozau în tinere atractive, cu un presupus interes emoțional pentru cei care încerca să îi recruteze pentru informații sau acte de sabotaj. În prezent, Durov se află pe lista de “teroriști și extremiști” emisă de autoritatea de stat Rosfinmonitoring din Rusia, potrivit publicației Meduza. 

Rusia nu este singura țară unde Pavel Durov are probleme judiciare. În 2024, fondatorul Telegram a fost reținut pe aeroportul Le Bourget, lângă Paris, în cadrul unei anchete judiciare deschise la 8 iulie. Acuzațiile anunțate de procurori includeau complicitatea la administrarea unei platforme care ar fi permis tranzacții ilegale în cadrul criminalității organizate, precum și complicitatea la distribuirea materialelor de abuz sexual asupra minorilor, traficul de droguri și fraudă. Dosarul cuprindea și acuzații de spălare de bani, refuzul furnizării informațiilor necesare interceptărilor autorizate legal și furnizarea unor servicii și instrumente de criptare fără declarațiile obligatorii. Durov a fost eliberat sub control judiciar, cu o cauțiune de cinci milioane de euro. Atât în Franța, cât și în Rusia, investigațiile judiciare continuă. 

Utilizarea Telegram în economia criminală este bine documentată. Un raport al Agenției Uniunii Europene pentru Droguri, publicat în 2025, descrie vânzarea opioidelor sintetice în țările baltice prin promovare online, conversații Telegram și livrări prin puncte de predare. Într-un raport din februarie 2024 emis de Global Initiative against Transnational Organized Crime, un ONG independent din Geneva, Elveția, termenul “Telegram” apare de 22 de ori în documentarea evoluției traficului de droguri în Ucraina, fiind folosit de traficanți în toate etapele de distribuție, vânzare, livrare, etc. 

Această utilizare a Telegram în mediul criminal are corespondențe în operațiunile desfășurate de și pentru Rusia. Într-un dosar din Marea Britanie, în cadrul căruia au fost inculpați și ulterior condamnați șase cetățeni bulgari, în mai 2025, pentru spionaj, procurorii au folosit un volum important de conversații Telegram pentru a reconstrui instrucțiunile și relațiile dintre participanți. Într-un alt caz documentat de procurorii britanici, un individ pe nume Dylan Earl a contactat Wagner (companie militară privată din Rusia) prin Telegram înainte de organizarea incendierii unui depozit londonez cu ajutoare pentru Ucraina. 

Serviciile de informații lituaniene, în evaluarea anuală a amenințărilor de securitate (2025) a menționat cum un ofițer GRU (serviciile militare de informații rusești) pe nume Yuri Sizov s-a infiltrat pe grupuri de Telegram utilizat de organizații extremiste de dreapta din Rusia, pentru a găsi conexiuni cu organizații similare din Uniunea Europeană și pentru a se folosi de ideologia acestora pentru a incita la uciderea persoanelor de culoare și a imigranților. 

Telegram este folosit și de instituțiile ucrainene. Direcția Principală de Informații Militare, GUR, promovează un bot al proiectului „Vreau să trăiesc”, prin care militarii ruși pot cere informații despre predare. Utilitatea operațională coexistă cu îngrijorări de securitate: în septembrie 2024, Ucraina a restricționat folosirea Telegram pe dispozitivele oficiale ale unor categorii de funcționari, militari și angajați ai infrastructurii critice, cu excepții pentru cei care îl folosesc în atribuțiile de serviciu. Comunicatul invoca riscuri de acces al serviciilor ruse la date și conversații, prezentate de conducerea GUR. 

Așa cum am detaliat în materialele anterioare, cazul colombianului Murillo Diosa, care a încercat să înfăptuiască acte de incendiere și sabotaj în Bragadiru, Ilfov, la comanda unei rețele de origine rusească, are Telegram în prim plan, ca platformă digitală de comunicare, la fel ca și restul cazurilor din Cehia, Polonia și Lituania, direct legate de aceeași rețea rusească. Investigația DW din septembrie (împreună cu RTVE și LRT) descrie cum Murillo a intrat pe grupuri Facebook pentru persoane din America Latină care căutau muncă în Polonia sau intenționau să lupte pentru Ucraina, unde a fost recrutat de Oemis Romagoza, cetățean ruso-cubanez, pentru operațiunea din Bragadiru, mutând conversația pe Telegram. 

În investigația RTVE este menționat că Oemis Romagoza (sub unul din aliasurile divulgate de publicație, printre care și “Dios”) ar fi scris pe 16 martie 2024 mesaje pe un grup online dedicat comunității cubaneze din Rusia. Am căutat mai multe de astfel de grupuri pe rețelele sociale și am găsit un mesaj (vezi imagine de mai jos) pe grupul de Telegram @cubanosrusia din 16 martie 2024, scris de un utilizator cu nume afișat +Dios+, cu handle @ddiioss și cu Telegram user id 6734092672 (conform datelor din export json ale conversației). Acesta întreba în spaniolă dacă cineva este interesat să meargă în “EU” și “plata la sosire”. “EU” poate să facă referire fie la Statele Unite, fie la Uniunea Europeană, mesajul fiind în spaniolă.  

Într-un mesaj din mai 13 mai 2024, același +Dios+ îi răspundea unui alt utilizator de pe același grup de Telegram care întreba dacă cineva este interesat de o călătorie în Moldova. +Dios+ aparent era interesat deoarece i-a răspuns “îți scriu”, însemnând că îi scrie un mesaj în privat (vezi imagine de mai jos). 

Pe lângă coroborarea id-ului de Telegram cu numele lui Oemis Romagoza, am mai aflat din bazele de date rusești consultate informații relevante: apare cu cu patru treceri de graniță în Rusia: un zbor din Rusia spre Cuba în data de 8 mai 2023 și întoarcere în Rusia în 20 mai 2023; o trecere a graniței din Rusia spre Estonia, într-un vehicul, pe la punctul de trecere Ivangorod, în data de 18 ianuarie 2020; s-a întors în data de 31 ianuarie, dar printr-un zbor din Berlin, spre Moscova. 

Am încercat să căutăm și alte tentative de recrutare online, astfel am apelat la produsul Lunar, oferit gratuit de compania din Israel Webz.io pentru 45north. Webz.io este lider în produse software de tip dark web intelligence, capabile să caute în profunzime în medii online de obicei opace pentru majoritatea utilizatorilor uzuali. Cu ajutor lor am identificat alte instanțe în care se încearcă recrutarea pentru acte de sabotaj sau pentru armata rusă.

Canal tg t.me/Spali_TCKashnikka care promoveaza evitarea recrutarii ucrainenilor și care portretizează birourile de recrutare precum criminali opresori:

Un mesaj similar a fost postat de 21 de ori în alte grupuri de crypto, în perioada 6-8 octombrie, de diverși utilizatori:

Canalul TG @warriorofnorth pro-rus care publică informații militare, cu precădere din zona de nord a Ucrainei și regiunile rusești Belgorod, Kursk, Bryansk.

Doua mesaje pe canalul pro-rus Los Sombreros Blancos (@ophiocu), canal în limba spaniolă cu peste 32 de mii de urmăritori și o medie de peste 1,3 milioane de vizualizări pe lună. Niciunul din mesaje nu sunt mesaje de recrutare pentru sabotaj clasic. Primul este un mesaj pentru persoane din Spania sau America Latină cu acces la informații valoroase. Al doilea mesaj este un mesaj de recrutare pentru armata rusă.  

Expertul în investigații crypto, Richard Sanders, ne-a oferit o pistă pe care a descoperit-o mergând prin Odesa, Ucraina, în 2025, unde a observat mai multe graffiti-uri cu textul “Stop Grave” care, la o căutare rapidă pe Telegram, se explică ca fiind o campanie de recrutare pentru acte de sabotaj orchestrată de Rusia. Botul folosit are handle-ul de Telegram @STOPGRAVE_SUPPORT_bot, pe care l-am folosit în căutarea Lunar. Căutarea a produs 210 rezultate, datate între 23 septembrie 2025 și 22 septembrie 2026. Prin aceste rezultate confirmăm câteva ipoteze discutate în această serie:

Graffiti-urile sunt un prim pas/sarcină pentru făptași, care îi introduce în lumea abotajului; canalul @tckget care promovează acest bot răspunde la presupusa întrebare a unei persoane care ar vrea să ajute Rusia; acesta nu vrea să facă graffiti-uri prin oraș și nici să lipească afișe, iar recrutorul spune că “nu este nicio problemă”, se pot găsi alte sarcini pentru respectivul individ; 

În această postare pe canalul @HersonVestnik vedem o structură mai complexă de sarcini, de la informații și incendieri, până la roluri de coordonare, recrutare și infiltrare:

Componenta de sabotaj feroviar: un mesaj din data de 22 ianuarie 2026, de pe canalul t.me/taVricheskii, revendică o incendiere a unei locomotive în orașul ucrainean Nikolaiev, care nu poate să fie coroborată cu o sursă ucraineană care să menționeze evenimentul: 

Dezinformarea, garnitură sau fel principal?

Aproape întotdeauna un caz de sabotaj este însoțit de o avalanșă de știri, comentarii, postări pe rețele sociale, podcasturi, multe dintre ele fiind, de fapt, dezinformare. Cum spuneam în primul articol din această serie, adesea obiectul fizic vizat de făptaș are mai degrabă o valoare tactică, iar efectul pe care îl produce în rândul populației țintă are valoare strategică. Contează mai puțin că o fabrică de drone sau o cale ferată sunt distruse, acestea putând fi reparate relativ repede.

Contează mai mult efectul psihologic care se produce în populație, consecințele politice și sociale care derivă din eveniment. Aici intervine componenta de dezinformare, care are rolul de a dirija narațiunea publică spre rezultatul cognitiv dorit de Kremlin, adică, cel mai adesea, frică, confuzie și dezordine în rândul europenilor. În acest sens, dezinformarea, chiar dacă este mai efemeră conceptual decât un tânăr pierdut sau un criminal răuvoitor care aruncă cu un cocktail Molotov, pare a fi felul principal al meniului servit de Moscova susținătorilor Ucrainei și nu numai. 

După cum am văzut și în cazul lui Murillo Diosa, din România, aparatul de dezinformare rusesc s-a pus în mișcare chiar dacă sabotajul nu a reușit, propagatorii fiind la rândul lor induși în eroare de un incendiu care avusese loc într-o localitate numită tot Bragadiru, dar din alt județ. Un caz mai recent, mai puternic mediatizat, este cel al atentatului de la un aeroport din orașul german Leipzig. În seara de 4 august 2026, o dronă încărcată cu explozibil a lovit aripa unui avion ucrainean Antonov An‑124, parcat pe aeroportul Leipzig/Halle. Încărcătura nu a explodat, iar dispozitivul a fost descoperit ulterior. Potrivit investigației The Insider/Der Spiegel, aeronava transportase anterior muniție din Franța, dar era goală în momentul atacului. La 1 septembrie, guvernul german a atribuit oficial tentativa unor persoane care acționau în numele structurilor statului rus. 

Persoana identificată public drept presupus organizator logistic este Oleg Levushkin, om de afaceri și motociclist cu cetățenie rusă și letonă. Tot presa de investigație îl leagă pe acesta de colonelul GRU Denis Smolyaninov. Levushkin ar fi pregătit operațiunea, în timp ce belarusul Andrei Karshakov este indicat drept presupus executant. Anterior, presa germană îi prezentase numai ca „Oleg L.” și „Andrei K.”. Incidentul nu a fost lipsit de un val de dezinformare. Principalele două astfel de narațiuni identificate de publicația online EUvsDisinfo, afiliată serviciului diplomatic al Uniunii Europene, sunt lipsa dovezilor pentru implicarea Rusiei, respectiv o înscenare a autorităților germane, ambele promovate prin Sputnik. O dezinformare mai specifică este cea propusă de un jurnalist și om politic ucrainean, pro-rus, pe nume Anatolii Sharii, care a citat un angajat anonim al aeroportului într-o postare pe X, care insinua că incidentul a fost înscenat. Bineînțeles că postarea a fost preluată de diverse voci pro-Kremlin, cum ar fi blogger-ul australian John Helmer, domiciliat în Moscova, autorul din spatele blogului Dances with Bears (Dansuri cu Urși). Mai jos, vedem tabloul impactului estimativ al postărilor originare ale acestor doi indivizi:

Deși aceasta sintaxa de căutare și perioada selectată (1 august – 15 octombrie) includ, cu siguranță, și postări pozitive vis-a-vis de Ucraina, sau care dezmint dezinformarea lui Sharii, este o imagine bună pentru a înțelege la câte minți pot ajunge astfel de postări. Vedem că pentru această căutare s-au înregistrat peste 3,4 milioane de vizualizări, raportat la mai multe platforme, principalele fiind YouTube, Telegram, X și Rumble. Aproape 2 milioane de vizualizări vin chiar de la conturile de YouTube, respectiv Telegram, ale lui Sharii. Al treilea cont din punct de vedere al numărului de vizualizări generate este cel al lui Olga Sharii, soția lui Anatolii. Așa-numite conturi Z, adică pro-invazie, pro-Kremlin, apar și ele printre generatorii de vizualizări, cum ar fi contul de X David Z (@smo_vz), care a acumulat peste 45 de mii de vizualizări la o singură repostare a lui Sharii (contul Z fiind raportat de X ca fiind din Irlanda).

În a doua imagine din GladiOS vedem conversația mai largă pentru o căutare mult mai simplă, doar după termenul cheie “leipzig/halle”, adică denumirea aeroportului, în aceeași perioadă, 1 august-15 octombrie. Numărul total de vizualizări ajunge la aproximativ 79 de milioane, dintre care 35% (aproximativ 28 de milioane) vin de la conturile de social media (YouTube și Instagram) ale unor emisiune de știri mainstream din Germania, Tagesschau și Welt. Totuși, aceste vizualizări sunt împărțite între mai multe postări, mai exact 168 cumulat între cele două posturi, pe cele două rețele sociale menționate, adică, în medie 171 de mii de vizualizări pe postare. 

Sortate după rețeaua socială care a generat vizualizările, platforma lui Elon Musk, X, conduce detașat, cu aproape 31 de milioane de vizualizări. Aici vedem și a treia cea mai performantă postare individuală, a unui cont pro-Kremlin, cel al influencer-ului Alina Lipp. Postarea în cauză a adunat 1,85 milioane de vizualizări și este, de fapt, un videoclip distribuit de Lipp, originar de la Anatolii Sharii, în care acel presupus angajat anonim de la aeroport, citat de Sharii în postările sale anterioare, povestește ce s-a întâmplat, cu vocea modificată “pentru protecție”. Cu alte cuvinte, este o propagare a dezinformării inițiale a lui Sharii. Platforma Gerulata poată să găsească postări derivate dintr-o postare inițială (trace content), adică repostări dar și postări pe alte platforme unde este exact același text, imagine și conținut. Astfel, se mai adăugat încă aproximativ 1,5 milioane de vizualizări asociate, ridicând totalul la 3,36 milioane. 

Echipa de jurnaliști de investigație a postului public de televiziune german ZDF a realizat un reportaj video în septembrie 2023 numit Prințesa Dezinformării, Alina Lipp și Războiul lui Putin (partea I, aici partea II și III) în care disecă trecutul Alinei și conținutul media produs de aceasta. Lipp este prezentată ca fiind crescută într-un mediu stabil, în nordul Germaniei, cu mamă germană și tată rus. Era interesată de artă și de mediu și a făcut un stagiu la grupul Verzilor din parlamentul regional din Hanovra. Ruptura de o viziune pro-occidentală apare după anexarea Crimeei, când Alina alege să se încreadă în informațiile primite de la tatăl său, Vladimir Lipp, care este un susținător al lui Putin și care chiar s-a mutat în Crimeea în 2017, deoarece “îi oferă mai multă libertate decât Germania”.

În 2021 Alina s-a mutat în Donetsk, în estul ocupat al Ucrainei. Conform publicației rusești din exil, Istories, Alina avea drept unic venit (cel puțin în perioada 2023-2024) sumele încasate de la firma (Fancy Nerds) unui cetățean austriac pe nume Martin Held. Firma oferă servicii de tip VPN și streaming pentru Russia Today (RT) în limba germană. RT ar fi plătit Fancy Nerds 15,3 milioane de ruble în 2023 și 30 de milioane în 2024, pentru producții audiovizuale iar Fancy Nerds i-ar fi plătit lui Lipp peste 600.000 de ruble, marcate drept salariu, în 2023–2024. Alina Lipp este și fondatoare alături de Held și de membra Dumei (camera inferioară a Parlamentului rus) Maria Butina a asociației “Bineveniți în Rusia” a cărui scop este atragerea expaților pentru relocare în Rusia. Atât Butina, cât și Lipp se află sub sancțiuni din partea Uniunii Europene. 

Pentru o imagine mai largă a dezinformării rusești în mediul online am creat o listă formată din 58 de canale și pagini din rețele sociale care aparțin fie Sputnik, fie Russia Today și am folosit capacitățile de analiză GladiOS pentru a înțelege impactul postărilor realizate de acestea. Astfel, în imaginea de mai jos, vedem distribuția numărului de vizualizări la nivel de lună, în ultimul an, la nivel de pagină/canal.

În această perioadă, postările publicate de aceste pagini au adunat peste 1,1 miliarde de vizualizări și peste 22 de milioane de reacții (de exemplu like-uri pentru Facebook). 1 miliard din aceste vizualizări sunt realizate de primele cinci pagini analizate, toate conturi Sputnik, fie de Telegram, fie de Vkontakte (echivalentul Facebook din Rusia). Interesant este că pe locul trei avem Sputnik Mundo, adică versiunea în limba spaniolă, care a adunat într-un an 168 de milioane de vizualizări, ceea ce indică importanța spațiului latin pentru Moscova, atât din punct de vedere al războiului cognitiv, cât și pentru nevoile tactice și strategice de recrutare și sabotaj. Observăm și ponderea mare a Sputnik Serbia, care are conținut în limba sârbă, deci, teoretic, un public țintă mai mic, dar un număr de vizualizări comparabil cu spațiul latin: 167 de milioane. 

45north a discutat cu Carlos Cortes, avocat și jurnalist columbian, cofondator al organizației Linterna Verde, un ONG columbian care lucrează la intersecția dintre democrație, tehnologie și spațiul civic. Linterna Verde monitorizează conversațiile și ecosistemele digitale din Columbia și spațiul latin, identificând narațiuni și dezinformare. Din acest motiv, am vrut să îi cerem părerea despre rolul Rusiei în acest spațiu, în special pe tema recrutării pentru sabotaj și armată.