Gri de Ditrău

0
140
Vânzător de pâine în Sri Lanka. Sursa EconomyNext

Micuța comună din Harghita a atras o atenție nedorită asupra sa în ultimele săptămâni datorită reacției locuitorilor la sosirea la fabrica de pâine din localitate a doi sri-lankezi pentru a lucra ca brutari. Virulența reacției dar și substratul întregului circ ar trebui să ne dea de gândit la ce ne rezervă viitorul într-o lume care se zbate să se hotărească între drumul granițelor naționale și cel al globalizării.

În primul rând, trebuie să spunem cu subiect și predicat faptul că reacția locuitorilor din comuna Ditrău are drept cauză principală consumul cu preponderență a mass-mediei din Ungaria, având în vedere similitudinea dintre mesajul Fidesz și ce spun localnicii. De reținut această declarație a lui Petresz Ștefan, locuitor al comunei, pentru un reporter PressOne: “Eu am aflat de acești migranți din Budapesta. De acolo au anunțat ieri la televizor, un reporter, că deja la brutărie a fost filmat un grup. Atâtea rele am auzit despre emigranți, că noi nu-i dorim. La știri am auzit. La toate canalele, dar mai ales la cele maghiare”.

Această tranziție de la consum de mass media din România, spre mass-media din Ungaria nu este un fenomen nou. Conform unui studiu comandat de UDMR în 2018 și prezentat de Tamas Kiss, un expert în acest fenomen, „maghiarii transilvăneni resping imigranţii non-europeni într-o proporţie mai mare decât o face populaţia majoritară (83% faţă de 59%) și în ultimul deceniu şi jumătate programele TV în limba maghiară au înregistrat o creștere  de la 25%, la 75%, în timp ce vizionarea programelor în limba română au scăzut de la 50% la 10%”.

Consumul media și fondurile direcționate prin diverse fundații catre România, cum este Asociația pentru Spațiul Media Transilvan, reprezintă principalele unelte prin care se diluează suveranitatea României în Transilvania cu ideologia și realitatea fabricată de Fidesz și Viktor Orban. Controlul centralizat al ecosistemului media echivalează cu controlul asupra ordinii de zi în spațiul transilvan. Ordinea de zi, în timp, devine realitate.

În acest interviu cu mai mulți sociologi realizat de Atlatszo în 2018, se identifică o particularitate a expunerii populației maghiare din România la mesajul xenofob al Fidesz: România, și mai ales mediul rural din România, nu a trecut printr-o perioadă de expunere consistentă la cultura “politically correct”, așa cum s-a întâmplat în Ungaria anilor 90. Rasismul și xenofobia sunt un reflex cultural inconștient, „inocent”, după cum îl caracterizează cei intervievați, în sensul în care nu este instrumentalizat, folosit premeditat. În schimb, forma de rasism și xenofobie promovată de Viktor Orban este pe deplin instrumentalizată cu scopuri politice clare. Aplicarea rasismului instrumentalizat pe acest tip de mentalitate dă naștere unei forme mai virulente de xenofobie.

Foarte dezamăgitoare și reacția preotului din comună, Bírók Károly, care indică și confirmă două caracteristici ale Ungariei lui Viktor Orban: biserica este un braț important al partidului în exercitarea influenței în Transilvania și ipocrizia în folosirea conceptului de “Europa creștină”. Preotul a acționat drept un catalizator al temerilor locuitorilor, colectând semnăturile copiilor din localitate pe o chitară (ceea ce în sine este un act de manipulare a unor copii care nu știu ce înseamnă discriminare și rasism dacă nu sunt învățați), în semn de protest față de sosirea sri-lankezilor, în timp ce a spus că nu îi pasă că unul din cei doi este catolic (!).

Singurul motiv pentru care cred că UDMR a luat o poziție rezonabilă este un calcul politic ce ține de ipocrizia evidentă dintre respingerea străinilor și mesajul lor cu închipuirile legate de persecuția maghiarilor în România. După cum spune un localnic, ”nu mă interesează. Astăzi vin doi, mâine vin şapte, după aia pentru ei trebuie şcoală, biserică şi după aia? Să rămânem noi aici, secuii, românii, ăştia care suntem aici”. De asemenea, 1 din 5 locuitorii din Ditrău au plecat să lucreze în străinătate, în condițiile în care 99% din locuitori sunt declarați cu etnie maghiară, ceea ce nu ajută UDMR în avea un mesaj coerent politic. Evident că nu a ținut mult acest raționament decent, de vreme ce deputatul UDMR Bende Sandor a încercat, la adunarea comunală, să ducă discuția spre ideea că totul este de fapt o dispută între localnici, unii care au fost angajați la fabrică, și patroni. Această tentativă grobiană de a deturna discuția este aproape la fel de repugnantăs ca afirmațiile rasiste care s-au aruncat în timpul întrunirii.

În același timp, ca aproape orice fenomen social sau ce ține de relațiile internaționale, nuanțele sunt întotdeauna gri. Trebuie să evităm să interpretăm acest caz într-o logică progresistă, liberală, pură – locuitorii din Ditrău sunt rasiști și trebuie puși la zid pentru asta în bloc. Da, reacția unor indivizi este una clar rasistă, referirile la culoarea pielii sri-lankezilor sunt repugnante dar trebuie să luăm în considerare și faptul că este o reacție cultivată și utilizată de actori străini iar sămânța plantată de ei a crescut într-o teama reală, nu disimulată, care se suprapune cu alte fenomene socio-economice, printre care o criză de personal care trece de la acut la cronic în România și o cultură a muncii precară. Concret, locuitorii care au lucrat la fabrică reclamă condițiile, orele suplimentare neplătite, remunerație mică și probleme de sănătate conexe. Controlul ITM care a urmat acestor evenimente cred că este îndreptățit și ar trebui făcut temeinic. Mă întreb dacă domnul Sandor vizitase Ditrău înainte de acest tumult să se intereseze de ce 20% din comună pleacă în străinătate să lucreze sau dacă europarlamentarii UDMR au făcut ceva în direcția stopării acestui exod sau să se intereseze de modul în care acești cetățeni români, de etnie maghiară, sunt tratați în țările gazdă.

În ceea ce îl privește pe Orban, acesta este un animal politic abil. Știe că acest proces este greu de a fi oprit fără ca România să nu cadă ea în capcana cenzurii. Nici nu ar trebui să interzicem un post sau canal de informare, atât timp cât respectă legislația și normele audiovizualului și al datelor din România. În schimb, ar trebui să avem programe tv, radio și publicații de tip new media în limba maghiară aflate în administrarea unor antreprenori independenți de Budapesta, care să contracareze mesajul doctrinar și periculos al lui Orban și al clicii sale.

Cazul Ditrău a acaparat spațiul public dar probabil va dispărea la fel de repede. Situația se va aplana într-un fel sau altul dar racordarea populației maghiare la aparatul de propagandă controlat, la propriu, de Fidesz și Orban este un risc la securitatea națională. Atitudinile, înclinațiile politice și mentalitatea minorității maghiare din România, emoțiile acestora, hearts and minds, cum s-ar spune în Statele Unite, sunt într-o măsură deloc nesemnificativă influențate de informațiile pe care le primesc, informații care sunt controlate centralizat, disciplinat și premeditat de Fidesz.

Griul vieții din Ditrău este adevărata problemă, nu albul pâinii sau maroniul pielii sri-lankezilor. Același gri care nu diferit de restul României. Sărăcie, lipsa oportunităților, piața muncii oligopolizate la nivel local de 1-2 întreprinderi, etc. Mediul rural nu mai este demult imaginea sacralizată a etosului românesc. Marile maree sociale, politice și economice care învârt roțile istoriei, afectează și aceste comunități mici, nu doar marile metropole și nu neapărat într-un mod pozitiv. Globalizarea începe să vină și în Ditrău, nu doar în mall-urile din București. Nu este un lucru rău sau bun. Este o realitate multifațetată care trebuie gestionată astfel încat să producă efecte pozitive.

Responsabilitatea Bucureștiului este să conștientizeze acest fenomen al globalizării dar și cel al radicalizării a unei minorități din România de către un actor străin și să ia măsuri în acest sens, nu prin blamarea unei comunități întregi, ci doar a indivizilor care discriminează și incită la ură și prin oferirea unei alternative la realitatea pe care Budapesta o vinde cu același cinism rece cu care producătorii de farmaceutice din Statele Unite contribuie la otrăvirea unor persoane vulnerabile cu opioide.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here