QAnon în Capitoliu: radicalismul creat de politicieni și infiltrat în societate

0
258

Democrația asigură cadrul pentru ca toți oamenii, indiferent de origine socială, apartenență etnică sau rasială, să beneficieze de egalitatea de șanse și de aceleași drepturi și libertăți. În Statele Unite, inegalitățile sociale nu numai că au fost o piatră de încercare pentru democrație, dar au fost deseori folosite în scopuri politice.

Întreaga lume a fost cu ochii pe lucrările Congresului Statelor Unite ale Americii, reunit pentru a confirma mandatul de președinte obținut de Joe Biden în urma alegerilor din toamna anului trecut. Ceea ce trebuia să fie o formalitate, s-a transformat într-o tentativă de subminare a democrației constituționale: sute de protestatari pro-Trump au luat cu asalt sediul Captoliului și au vandalizat cllădirea, determinând forțele de ordine să-i evacueze pe vicepreședintele Mike Pence și pe membrii Congresului. Prin intervenția trupelor SWAT FBI, ordinea publică a fost restabilită, iar Congresul și-a reluat ședința, finalizată cu confirmarea câștigătorului votului popular (306 voturi ale electorilor în favoarea lui Biden versus 232 de voturi pentru Trump).

Majoritatea celor care au pătruns în clădire sunt membri ai grupării radicale QAnon, promotori ai ideilor și atitudinilor radicale ale lui Trump. Scopul lor este de a remodela ordinea socială potrivit convingerilor că resursele economice, drepturile și libertățile fundamentale se cuvin doar anumitor categorii considerate superioare, respectiv albii nord-americani.

Dincolo de prejudiciul de imagine adus SUA de către președintele – încă în exercițiu – Donald J. Trump, o temă ce merită adusă în discuție este relația dintre democrația constituțională și împlinirea justiției sociale în Statele Unite.

Pentru câteva ore, statul de drept a fost suspendat în sistemul politic american, de către protestatarii în favoarea lui Donald Trump, incitați la violență și la încălcarea ordinii publice legale, chiar de către acesta. S-a întâmplat ceva de neimaginat: președintele SUA, garantul constituționalității, legalității și statului de drept, și-a asumat încălcarea acestor principii și a provocat o revoltă a unei minorități incapabile de a-și recunoaște înfrângerea în confruntarea electorală.

După ce a conștientizat că lucrurile au scăpat de sub control, Trump i-a îndemnat pe susținătorii săi să renunțe la acțiuni: „Vă cunosc durerea, știu că sunteți dezamăgiți. Am avut alegeri care ne-au fost furate. A fost o victorie uriașă și toată lumea știe, în special cealaltă tabără, dar trebuie să mergeți acasă acum. Trebuie să avem pace, trebuie să avem lege și ordine, să respectăm minunații noștri oameni din cadrul legii și ordinii. Mergeți acasă, vă iubim, sunteți foarte speciali, ați văzut ce se întâmplă, felul cum alții sunt tratați, într-un mod foarte rău. Dar știu cum vă simțiți. Așa că, mergeți acasă, și mergeți în pace”.

Dar, încă o dată, Trump nu a recunoscut sub nicio formă rezultatul alegerilor în mesajele transmise pe Twitter către gloata dezlănțuită asupra Capitoliului: „Nu vrem ca nimeni să fie rănit. Este o perioadă foarte grea. N-a mai fost niciuna la fel, în care un astfel de lucru să se întâmple, în care să ne ia totul, de la mine, de la voi, de la țara noastră. Acestea au fost alegeri fraudate, dar nu putem intra pe mâna acestor oameni. Trebuie să avem pace”. Șeful statului american s-a contrazis în declarații, mergând pe o ambiguitate intenționată pentru a se eschiva de responsabilitatea publică pentru gravitatea celor întâmplate.

Episodul de încălcare voită a ordinii constituționale de către Donald Trump este rezultatul evoluțiilor nesatisfăcătoare din interiorul societății americane în ultimii patru ani, a adâncirii unor falii deja existente și a exploatării acestor clivaje în scop politic, evitându-se cu bună știință căutarea unor căi de refacere a unității sociale. La baza sistemului politic american se află democrația constituțională, întemeiată pe exercitarea puterii politice în condiții de constrângere juridică. Însă această democrație constituțională trebuie dublată de justiția socială. Cu toate că intervenția forțelor de ordine restabilește ordinea legală, tensiunile sociale rămân în continuare și se cer a fi soluționate pe cale democratică. La fel cum a dat fiecărui individ libertatea de a-și decide singur calea pe care vrea să o urmeze, democrația constituțională trebuie să identifice soluții pentru clivajele din societatea americană. Este vorba de diferențele socio-economice, care afectează egalitatea în drepturi și libertăți politice.

În mandatul lui Trump, falia dintre adepții superiorității de rasă și de origine socială, pe de o parte, și adepții egalității de șanse s-a accentuat enorm. Grupările QAnon și Black Lives Matter au dus la extrem această confruntare. Un echilibru între acestea este imposibil de instaurat, antagonismul dintre cele două ideologii fiind mai profund chiar și comparativ cu cel dintre comunism și nazism.

Extrema dreaptă reunită de QAnon a pornit de la „tezele” lui Trump privind superioritatea „poporului american” și a degenerat în discreditarea liderilor Partidului Democrat. QAnon a etalat de la început o abordare sectară, întrucât din rândurile națiunii americane, în opinia lui Trump, nu fac parte decât cei care susțin competiția dusă la extrem și teoriile conspirației că democrați ca Hillary Clinton, Barack Obama și George Soros ar avea intenția de a nivela societatea americană și a instaura egalitarismul.

Alături de membrii QAnon, în mulțimea care și-a expus agresiv convingerile antidemocratice s-au aflat adepții doctrinei MAGA – Make America Great Again. Cu acest slogan al excepționalismului american, Trump a câștigat alegerile și a adus SUA de la statutul de jucător în relațiile internaționale, la cel de spectator retras în propriile utopii.

Black Lives Matter, în schimb, este o organizație care, în anumite situații, a dus corectitudinea politică la extrem. Obiectivele lor de a atrage atenția asupra discriminării etnice și rasiale au fost puse în umbră de supralicitarea acuzațiilor de segregare asupra Administrației Trump. Excese ca dărâmarea unor statui ale personalităților considerate „rasiste” (deși în epocile istorice respective, conceptul de rasism nu exista), confruntările cu forțele de ordine în urma cărora unii protestatari au fost răniți, și cazul afro-americanului George Floyd, toate acestea nu au împiedicat ascensiunea Black Lives Matter.

Radicalismul este pericolul pe termen scurt la adresa democrației, căruia Statele Unite trebuie să îi facă față. Rezolvarea poate veni prin cultivarea, în continuare, a democrației constituționale alături de educația incluzivă. Cultura politică americană, în care reușita prin propriile forțe, individualismul și proprietatea privată sunt piloni fundamentali, are nevoie de amendamente, așa cum a fost amendată Constituția în numeroase ocazii.

QAnon și Black Lives Matter se vor confrunta în continuare. QAnon nu depinde exclusiv de parcursul politic al lui Donald Trump: gruparea va activa atât timp cât va avea resurse ideologice, iar acestea sunt disponibile pe termen lung. Segregarea economică, socială, etnică și rasială este, în bună măsură, efectul promovării în exces a individualismului. În schimb, Black Lives Matter va reacționa de fiecare dată când reprezentanți ai statului vor folosi abuziv forța împotriva cetățenilor. Intențiile BLM sunt îndreptățite, în pofida faptului că și această grupare a avut momente în care și-a pierdut autocontrolul, când a refuzat orice dialog cu autoritățile.

Membrii Black Lives Matter așteaptă ca Joe Biden să își preia mandatul de președinte, iar QAnon și „Make America Great Again” vor specula orice ocazie pentru a-și afișa convingerile. Confruntarea dintre cele două doctrine merită urmărită, fiind un studiu de caz excelent pentru a demonstra limitele unui sistem politic pus la încercare permanent pentru a gestiona fracturile unei comunități multietnice.

Este interesant de urmărit dacă democrația constituțională va reuși să asigure egalitatea de șanse și de tratament din partea statului federal, între albi și negri, între hispanici și nord-americani, între „high-class”, „middle-class” și „low-class”. Fără îndoială, convingerile celor aflați la guvernare sunt preluate de administrația publică și puse în aplicare, iar grupările radicale nu fac decât să acționeze ca agenți ai politicului în corpul social. Societatea americană reflectă cu fidelitate nu numai divizarea elitelor politice, dar și infiltrarea radicalismului creat chiar de către politicieni, în dorința lor de a controla o parte cât mai mare din comunitate.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.