Tot ce trebuie să știm despre alegerile din Germania

0
62
https://assets.iorbex.com/blog/wp-content/uploads/2017/09/18033946/German-election_1409.jpg

Duminică 26 septembrie va avea loc o schimbare majoră în politica Germaniei. Pentru prima dată în treizeci de ani ca parlamentar și șaisprezece ca cancelar, Angela Merkel a decis să nu mai candideze. Va fi o mică revoluție atât pentru germani, cât și pentru toți europenii, care s-au obișnuit cu prezența, conducerea și autoritatea sa.

După șaisprezece ani la conducerea guvernului, cancelarul părăsește politica, încredințându-i Germaniei sarcina de a alege cine o va succeda. Dar incertitudinea domnește suprem și abia la ora 18:00 duminică (ora locala) când se închid secțiile de votare din toată țara, vom putea începe să înțelegem ceva mai mult despre viitorul politic al celui mai populat stat din Uniunea Europeană.

La câteva zile înainte de vot, sondajele arată că alegerile se desfășoară într-un echilibru substanțial, spre deosebire de situația de până acum câteva luni. considerabil diferită: inițial CDU, partidul de centru-dreapta al Angelei Merkel condus acum de Armin Laschet, a fost dat ca mare favorit, dar odată cu continuarea campaniei electorale a pierdut treptat teren pentru a se regăsi astăzi, potrivit sondajelor, al doilea partid. Cu toate acestea, ar fi mai corect să vorbim mai degrabă despre o Uniune decât despre CDU, deoarece aceasta din urmă este prezentă în toată țara, cu excepția Țării Bavariei, unde locul îi este preluat de către partidului său geamăn, CSU, cu care formează tocmai ceea ce germanii numesc Uniune.

În timp ce CDU / CSU este pe al doilea loc momentan, în fruntea preferințeklor politice ale alegătorilor par să fie social-democrații SPD conduși de Olaf Scholz, o figură mult mai carismatică și mai populară decât Laschet și mai presus de toate considerată de mulți drept „adevăratul” moștenitor al Angelei Merkel, din moment ce, pe lângă funcția de ministru de finanțe, este și vicecancelar în actualul guvern al Marii Coaliții (Große Koalition) format din CDU / CSU și SPD. Din 2005, adică din anul în care Merkel a preluat conducerea Germaniei, CDU / CSU nu a avut niciodată suficiente voturi pentru a guverna singur, fiind nevoit să se alieze atât cu SPD (din 2005 până în 2009 și din nou din 2013 până în 2013 până în prezent) și cu centristii liberali ai FDP (2009-2013).

Atât SPD, cât și CDU / CSU nu propun mari reforme și revoluții, dimpotrivă: contrar a ceea ce se întâmplă la alte alegeri, cel mai bun lucru pentru a promite germanilor de 2021 este continuitatea trecutului. Astfel, cu programele lor puternic pro-europene marcate de diferențe nu atât de uriașe (la urma urmei, au reușit să guverneze împreună timp de 8 ani), cele două partide se pregătesc – dacă nu sunt surprize – să obțină un echilibru substanțial la aceste alegeri, cu sondaje care le conferă respectiv 25 și 21% din voturi, conform celei mai recente actualizări a mediei sondajului Politico. În lumina acestor cifre (și a legii electorale care guvernează alegerile din Germania), nici SPD, nici CDU nu vor putea guverna singuri, dar vor trebui să facă acorduri pentru a căuta o majoritate stabilă în Parlament, în același mod în care Merkel făcut djea în cei 16 ani de cancelar.

În prezent, însă, nimeni nu are nicio idee cu privire la modul în care ar putea compune o majoritate solidă. Totul va depinde de câte voturi – sau mai bine zis, de locuri în Bundestag – vor lua fiecare partid: în special, rezultatele Verzilor (care sunt marea surpriză a acestor alegeri, dețin în prezent 15%), din FDP va trebui evaluat (dat la 11%), extrema dreaptă a AfD (tot în jur de 11%) și extrema stângă a lui Linke (7%).

Pentru a ne face o idee despre cât de mare este incertitudinea și cât de multe ipoteze sunt încă discutate, este suficient să știm că acum câteva săptămâni ziarul Economist a creat un model axat pe diferitele ipoteze ale coaliției care s-ar putea forma după vot. Din acest model reiese că în prezent există aproximativ aceleași șanse ca o majoritate formată din social-democrați, liberali și verzi, o majoritate alcătuită din CDU, liberali și verzi sau o majoritate constituită din CDU, liberali și SPD.

Primul vot (Erststimme) este utilizat pentru colegiul uninominal. Teritoriul german este de fapt împărțit în 299 colegii uninominale și în fiecare dintre acestea este ales deputat cel care obține majoritatea relativă a voturilor valide- la fel ca în Regatul Unitl, în Statele Unite.

Cu cel de-al doilea vot (Zweitstimme), toate cele 598 de locuri din Bundestag sunt atribuite fiecărui partid proporțional cu voturile exprimate, prin metoda Sainte-Laguë , cu pragul de 5%. Pentru fiecare partid, totuși, din numărul celor aleși în colegiile uninominale prin primul vot, se scade numărul de locuri care i s-ar cuveni cu acest al doilea vot.

În cazul în care într-un Land numărul deputaților unui partid ales cu primul vot este mai mare decât numărul de locuri atribuite partidului prin al doilea vot, toți candidații aleși direct se alătură Bundestagului, cu locurile suplimentare alocate în acest mod, denumite „mandate excedentare” (Überhangmandat). Cu toate acestea, acest lucru modifică proporționalitatea reprezentării Bundestag, motiv pentru care este de așteptat ca numărul de bază al locurilor, și anume 598, să crească odată cu introducerea locurilor compensatorii prevăzute special pentru a recâștiga proporționalitatea pe care o modifică mandatele în exces. De exemplu, 709 de deputați au fost aleși la alegerile federale din 2017, cu 111 mai mulți decât numărul de bază.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.