Alegeri parlamentare în Ucraina: schimbarea clasei politice

0
934
Sura foto: kyivpost. Members of a local electoral commission count votes at a polling station during Ukraine's parliamentary elec1tion in Boyarka in Kyiv oblast on July 21, 2019.

Alegerile parlamentare din 21 iulie 2019 din Rada Supremă a Kievului au fost desfășurate în regim anticipat. Odată ce Volodimir Zelensky a devenit președintele Ucrainei, acesta a semnat un decret prin care a declarat desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate, și nu în regim ordinar, la sfârșitul lunii octombrie, așa cum era preconizat inițial. Astfel, Zelensky a dizolvat parlamentul ucrainean, motivând că acea legislatură și-a pierdut definitiv încrederea în fața cetățenilor.

În Ucraina, alegerile parlamentare pentru Rada Supremă s-au desfășurat prin sistemul mixt de vot, la fel ca scrutinul din 24 februarie din Republica Moldova. Astfel, 450 de locuri în Rada Supremă au fost acoperite de deputații aleși pe listele de partid (225 de deputați), iar ceilalți 225 – pe circumscripții.

În mare parte rezultatele au fost previzibile prin prisma sondajelor de opinie desfășurate pe teritoriul Ucrainei. Potrivit acestora, formațiunea lui Zelensky putea obține până la 50% din voturi. Lucru care s-a și produs.

Rezultatele alegerilor parlamentare

În cadrul scrutinului s-au înscris 22 de partide politice, însă în urma alegerilor doar cinci dintre acestea au trecut de pragul electoral. Pragul electoral în Ucraina este de 5%.

Comisia Electorală Centrală de la Kiev a anunțat că, după numărarea tuturor voturilor exprimate de ucraineni la alegerile parlamentare anticipate de duminică, partidul „Slujitorul Poporului”, care l-a susţinut pe Volodimir Zelensky la scrutinul prezidenţial, obţine 43.18% din sufragii.

De asemenea, „Platforma de Opoziţie – Pentru Viaţă”, un partid pro-rus, despre care există bănuieli că are legături cu președintele rus, Vladimir Putin, se situează pe locul doi, obţinând 13,01% din voturi.

Pe locul trei s-a clasat partidul „Batkivşcina” (Patria) cu un număr de 8,18% din voturi. Acesta este condus de fostul premier Iulia Timoşenko.  Pe locul patru este partidul ex-preşedintelui Petro Poroşenko „Solidaritatea Europeană”, care a primit 8,11 din sufragii.

Noul partid „Golos” (Vocea) a obţinut 5,83% din voturi şi, de asemenea, urmează să intre în noul parlament ucrainean. Acesta a fost înfiinţat de solistul Sviatoslav Vakarciuk, care face parte din formația de muzică pop-rock Okean Elzî, arhicunoscută în Ucraina, dar și în afara granițelor.

Numărul cetățenilor care au ieșit la vot este mult mai mic decât la alegerile parlamentare anterioare. Potrivit datelor, participarea la vot a fost de 49,84%.

Diaspora ucraineană a votat diferit, aproximativ o treime dintre aceștia au acordat votul de încredere pentru „Solidaritatea europeană” (29,55%) care s-a clasat înaintea partidului „Slujitorul Poporului”(28,13%). Partidul „Golos” al lui Sviatoslav Vakarciuc a primit 19,67% din sufragii. În comparație cu alegerile parlamentare din anii anteriori, diaspora a votat masiv pentru partide pro-europene din Ucraina, în detrimentul celor pro-ruse.Numărul cetățenilor care au ieșit la vot este mult mai mic decât la alegerile parlamentare anterioare. Potrivit datelor, participarea la vot a fost de 49,84%.

Pe teritoriul Federației Ruse , votul nu a fost organizat, iar pe cel al regiunilor ocupate – au fost decât parțial. În regiunile Lugansk și Donețk, „Platforma de Opoziţie – Pentru Viaţă” au obținut majoritatea voturilor.

Riscurile victoriei fulminante a partidului „Slujitorul Poporului”

„Slujitorul poporului”, partidul preşedintelui Volodimir Zelensky, a câştigat alegerile parlamentare anticipate desfăşurate duminică, 21 iulie în Ucraina cu 43,18%. După scrutin, preşedintele ucrainean a fixat drept priorităţi: încheierea războiului cu separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei şi combaterea corupţiei.

În urma victoriei, „Slujitorul Poporului” a acumulat, practic, suficientă susținere, dar și destule mandate în următoarea legislatură astfel încât să nu aibă nevoie de nici o altă formațiune politică pentru a forma o coaliție parlamentară majoritară. Poate deveni aceasta o monocoaliție?

Acesta va decide în curând dacă va forma în noua Radă Supremă monocoaliție sau o coaliție cu alte formațiuni politice, a comunicat luni conducătorul centrul electoral al Partidului, Oleksandr Kornienko. Președintele Partidului „Slujitorul Poporului”, Dmytri Razumkov, la rândul său, a menționat că chestiunea dată va fi soluționată, luându-se în vedere rezultatele definitive ale alegerilor. De asemenea, candidatura la funcția de premier este încă în discuție.

Această monocoaliție reprezintă o provocare pentru Ucraina, dar și o presiune pentru partidul lui Zelensky, chiar dacă sunt învingători și, după cum au susținut, au avut o victorie binemeritată. Echilibrul dintre puterea executivă și legislativă ar putea să se diminueze, iar aceasta ar putea conduce spre constituirea unui singur bloc decizional în Ucraina.

În urma acumulării a unui număr spectaculos de voturi, Partidul „Slujitorul Poporului” au o responsabilitate extrem de mare. Dacă vor dezamăgi în ceea ce privește reformarea sistemului prin adoptarea și implementarea unor reforme și a unor politici publice bune, la viitoarele alegeri acesta ar putea obține un rezultat foarte mic. O asemenea situație a fost întâlnită de către Petro Poroshenko, care în anul 2014 a câștigat atât alegerile prezidențiale cât și parlamentare, iar în scrutinul din 21 iulie, partidul politic pe care îl reprezintă s-a clasat abia pe locul 4.

Misiunea OSCE a raportat, totuşi, cumpărarea de voturi şi interconectarea intereselor politice şi de afaceri care dictează mediatizarea în presă a alegerilor, precum şi alte practici frauduloase. Au fost înregistrate și mai multe încercări de a pune presiune pe jurnaliști sau de a le îngrădi accesul la informații importante pentru alegătorii ucraineni.

Rezultatele din cele 2 regiuni în care trăiește populația de etnie română: Cernăuți și Odesa.

Potrivit rezultatelor, în regiunea Cernăuti a câștigat reprezentantul Partidului „Slujitorul Poporului”, Gheorge Mazurașu, care a fost ales deputat al poporului din Ucraina de către 27,04% din alegătorii circumscripției nr. 203 – raioanele Herța, Hliboca, Noua Suliță, Storojineț (parțial) și Sadagura (parțial), zone locuite de etnici români, dar și de ucraineni. Mazurașu s-a născut în satul românesc Pasat din ținutul Herței. Prin urmare, românii din regiunea Cernăuţi vor avea un reprezentant în Parlamentul de la Kiev. De asemenea, pe locul doi s-a clasat candidatul partidului Platforma de Opoziție „Pentru Viață” cu candidatul Mihai Jar (18,88%). În regiunea Odesa, Partidul lui Zelensky a primit, de asemenea cel mai mare scor (43,12%). „Platforma de Opoziţie – Pentru Viaţă” a obținut și ea un număr considerabil de voturi – 13,03%.

Deși partidele lui Zelensky au ieșit învingătoare și în aceste două regiuni, multe voturi au fost acordate formațiunilor pro-ruse. Observăm că aceste doua regiuni în continuare au drept preferinte formațiuni politice pro-ruse. În cadrul discursului politic, formațiunile pro-ruse pun accent și pe importanța minorităților entice, fapt care le aduc voturi în plus.

Reacția Uniunii Europene

UE și-a exprimat sprijinul și susținerea pentru dezvoltarea și evoluția democratică în Ucraina. „Este acum responsabilitatea noilor autorităţi să îndeplinească aşteptările cetăţenilor Ucrainei” a declarat purtătoarea de cuvânt a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Federica Mogherini. „Uniunea Europeană este alături de o Ucraină democratică, stabilă şi prosperă. Aşteptăm cu nerăbdare să continuăm să avansăm asocierea noastră politică şi integrarea economică şi să oferim rezultate în procesul de reformă aflat în centrul Acordului nostru de Asociere”, se afirmă în declaraţie.

Reacția Rusiei

Rusia pune accent pe mai multe încălcări în ziua scrutinului, precum desfășurarea alegerilor în afara standardelor electorale și falsificarea din prealabil a buletinelor de vot. În recentul interviu al regizorului american Oliver Stone cu Vladimir Putin, președintele Federației Ruse a susținut că situația din Ucraina nu s-a schimbat odată cu accederea la putere a lui Zelensky. Putin a declarat că ar începe dialogul cu Kievul doar după ce Zelensky își va îndeplini promisiunea de a debloca negocierile privind situația din regiunea Donbas și Lugansk. Putin a accentuat că este pregătit să colaboreze pragmatic cu autoritățile de la Kiev și pune accent pe înțelegere și încredere reciprocă.

Noua elită politică de la Kiev va avea responsabilitatea de a rezolva problemele importante ale Ucrainei din prezent, precum starea precară a economiei și corupţia. În mod special, se așteaptă noi măsuri pentru soluționarea conflictului din estul Ucrainei. Războiul împotriva separatiştilor pro-ruşi a avut un impact puternic asupra țării, soldându-se cu moartea a aproximativ 13 de mii de oameni.

DISTRIBUIȚI

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.