Într-un material maraton publicat de The Intercept, jurnalistul Jeremy Scahill analizează peste 50 de ani de declarații, voturi în Senat, apariții televizate și alte documente semnate de Joe Biden care au legătură cu aparatul de securitate și politica de război a Statelor Unite iar concluzia generală a acestuia este că Joe Biden este un politician schimbător, motivat mai mult de pragmatism decât de principii morale.
Împărțit pe mai multe secțiuni temporale ale carierei în politică a lui Joe Biden, materialul arată pozițiile sale vizavi de CIA în epoca post-Nixon, afacerea Contra-Iran, fosta Iugoslavie, Irak și Afganistan și multe alte subiecte de securitate internă și externă.
De exemplu, deși chiar în primul său an în Senat (1973) a co-sponsorizat o lege cheie în ceea ce privește implicarea în război a Statelor Unite, așa-numita War Powers Act, de-a lungul restului carierei a susținut marea majoritate a intervențiilor militare americane, chiar dacă unele dintre acestea încălcau chiar legea votată în 1973.
Scahill îl numește pe Biden un “politician imperial”, în sensul în care Biden ar vedea Statele Unite ca un imperiu ale cărui decizii de politică externă, în special cele ce presupun intervenții militare, ar trebui să aibă ca fundament interese naționale raționale, pragmatice, ceva de câștigat, mai degrabă, față de principii morale.
Un exemplu în acest sens sunt declarațiile date de Biden cu privire la lovitura de stat din Haiti, din 1991. Acesta a spus că “insula [Haiti] ar putea să se scufunde în liniște în mare sau să se ridice în aer 90 de metri și nu ar însemna mare lucru pentru interesele noastre”. În același timp, conflictul din spațiul ex-iugoslav începea iar Biden a susținut implicarea americană, conform lui Scahill, deoarece Europa era mult mai importantă pentru interesele americane, în timp ce Haiti ar fi fost o intervenție pur umanitară.
Un alt subiect pe marginea căruia The Intercept îl critică pe Biden ca fiind ipocrit din punct de vedere politic este cel al avertizorilor de integritate și al scurgerilor de informații din aparatul de guvernare, în special din armată și serviciile de informații. Deși, încă de la începutul carierei, Biden a criticat abuzurile CIA vizavi de spionajul intern, acesta l-a atacat foarte dur pe Ted Sorensen, nominalizarea lui Jimmy Carter pentru directorul CIA, după ce a aflat că acesta ar fi declarat că scurgerea de informații Pentagon Papers nu ar trebui să ducă la condamnarea avertizorului de integritate
Daniel Ellsberg, deoarece oricum ar fi existat o cultură a scurgerilor de informații în Washington.
Deși The Intercept este o publicație cu o puternică înclinație spre stânga pe spectrul politic, adesea critică vizavi de politicieni de stânga centriști, iar argumentele aduse de Scahill pot suferi multe observații, demersul jurnalistic vast este unul util, având în vedere că Biden conduce America într-o lume în care conflictul și confruntarea par inevitabile iar modul în care acesta va naviga următorii cel puțin patru ani este decisiv pentru o mare parte dintre noi, inclusiv în România.
