Dezbatere demonstrativă pe tema egalității de gen

0
827

În data de 9 decembrie, la Palatul Parlamentului, în cadrul
Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi, 45north, alături de ARDOR (Asociația Română de Dezbatere, Oratorie și Retorică) a organizat un eveniment care a constat într-o dezbatere demonstrativă, urmată de discuții pe tema egalității de gen și a drepturilor omului.

Evenimentul a fost organizat în contextul celor 16 zile de activism împotriva violenței asupra femeilor (25 noiembrie- 10 decembrie) și a Zilei Internaționale a Drepturilor Omului (10 decembrie).

Despre Comisia de egalitate de șanse


Cristina-Ionela IURIŞNIŢI
Președinte al Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi

Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi a oferit spațiul în care s-a desfășurat dezbaterea, dar și intervenții din partea președintelui comisiei și a Adelei Râpeanu, care a facilitatat discuțiile ulterioare dezbaterii demonstrative. Aceasta este una dintre cele 21 de comisii permanente ale Camerei Deputaților. A fost înființată în 2003 și în prezent are 13 membri din mai toate grupurile parlamentare. Conform algoritmului politic ce ține cont de componența Parlamentului, conducerea Comisiei în mandatul legislativ 2016-2020 revine partidului Uniunea Salvați România (USR).

În activitatea sa, Comisia vizează următoarele obiective:

  • eliminarea oricăror forme de discriminare după criteriul de sex şi îmbunătăţirea condiţiei femeii în societate;
  • integrarea principiului egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi în iniţiativele legislative, în politicile şi programele ce interesează atât femeile, cât şi bărbaţii;
  • urmărirea aplicării prevederilor referitoare la egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi din documentele internaţionale ratificate de România.
Adela Râpeanu- Consilier în cadrul
Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi

“În continuare România este pe ultimele locuri în rândul statelor membre UE (locul 25 dintr-un total de 28) în ceea ce privește egalitatea de șanse și de gen (cf. Gender Equality Index al EIGE, 2019). Există progrese în ultimii ani, mai ales la nivel legislativ, dar cetățenii români sunt afectați zilnic de discriminare și de stereotipuri, în toate domeniile vieții sociale: educație, piața muncii, locuire, reprezentare decizională etc. Ce lipsește? Conștientizarea fenomenului de către populație și autorități, mai ales la nivel local (cu precădere urbanul mediu și mic, ruralul) și aplicarea cu responsabilitate și celeritate a legislației. La nivel central, este nevoie de acordarea importanței cuvenite prin alocarea bugetară pentru implementarea strategiilor sociale și a programelor naționale. Poate cea mai gravă situație este cea legată de prevenirea și combaterea violenței domestice: deși legislația a fost modificată recent, femeile din România sunt în continuare ucise de actuali sau foști parteneri (o victimă la fiecare 5 zile), iar numărul infracțiunilor din acest spectru, inclusiv violul și abuzul minorilor este în creștere. Nu există o rețea corespunzătoare de sprijin și asistență, autoritățile nu știu sau nu vor să aplice legea, comunitatea stigmatizează victima și nu agresorii. Mai mult, deși suntem pe primele locuri în UE la numărul de mame minore (peste 1100 anual), nu există voință politică pentru introducerea educației pentru sănătate în programa obligatorie. Mai mult, manualele și curricula nu conțin elemente de egalitate de șanse și de gen, ceea ce perpetuează discriminarea de gen, etnică, față de persoanele cu dizabilități etc. la generațiile viitoare. Iar asta nu afectează doar grupurile vulnerabile, ci întreaga societate românească. Din păcate, faptul că persoanele vulnerabile nu sunt reprezentate corect și suficient la nivel politic și decizional (de ex. România are peste 51% cetățeni de sex feminin, însă doar puțin peste 18% femei în Parlament) se reflectă în importanța acordată de către decidenți egalității de șanse și de gen, iar cercul vicios (absența de pe agenda publică a tematicii, lipsa bugetelor etc.) se repetă an de an, indiferent de formațiunile aflate la guvernare. Iar excepțiile nu sunt suficiente pentru a remedia situațiile atât de grave din realitatea românească, atât de bine înrădăcinata discriminare perpetuată de societate, inclusiv la nivel instituțional.”

ARDOR și fenomenul dezbaterilor academice

Evenimentul a debutat cu o dezbatere academică în formatul Word Schools,(link video) facilitată de ARDOR, la care au participat câțiva dintre cei mai importanți membri ai comunității de dezbateri.

Adrian Mălăieș Popescu
Director Executiv ARDOR Muntenia

Cine este ARDOR?

Asociația Română de Dezbateri Oratorie și Retorică (ARDOR) și-a propus să dezvolte un cadru în care actualii elevi de liceu și studenți să învețe să devină viitori cetățeni implicați. ARDOR promovează dezbaterile ca instrument educațional, de dezvoltare a abilităților de gândire critică, argumentare și exprimare în public din 1994, anul în care a fost fondată. ARDOR functionează ca o rețea de 100 de cluburi de dezbateri, coordonate de cele 6 asociații regionale membre: Asociația Cluburilor de Dezbateri din Vest, ARDOR Muntenia, AGORA Debate, Asociația de Educație Socială, Asociația de Comunicare, Oratorie, Retorică și Dezbateri și Asociația Română de Gândire și Oratorie.

Amploarea fenomenului dezbaterilor academice este din ce în ce mai mare. Acesta înglobează 110 cluburi de dezbateri în toate regiunile țării, 2000 de beneficiari direcți anual (studenți, elevi și profesori care participă la competiții de dezbateri, training-uri, cursuri de formare) și 15000-30000 indirecți.

De la stânga la dreapta:
Ștefan Matei- Trainer Moisil Debate Club
Șerban Pitic- Antrenor al Lotului Național de Dezbateri
Alexandra Firescu- Trainer LTMV Caracal

Și totuși, de ce dezbatem?

DEBATE – ul este o formă structurată de dezbatere educațională, compusă din echipe cu număr egal de membri. Aceștia sunt puși în situația de a pune în valoare “pro” și “contra” argumente diferite pentru ambele fațete ale unor chestiuni asupra cărora oamenii, deși bine intenționati, pot fi în dezacord. Tinerii care dezbat:

  • au rezultate școlare semnificativ mai bune decât colegii lor
  • studiază la ce cele mai importante universități internaționale
  • sunt angajați în companii de top din România și străinătate

În plus, ARDOR are multe alte proiecte în derulare. Ele pot fi găsite pe site-ul lor, în secțiunea de evenimente și proiecte. Câteva dintre acestea sunt:

Radu Țigănaș
Coordonator al Clubului de Dezbateri “Central”

Cum se defășoară un meci de dezbateri academice?

“Un meci de debate se desfășoară destul de simplu, în teorie. Există o temă de discuție, o moțiune și două echipe. O echipă trebuie să afirme moțiunea, iar cealată echipă trebuie să nege moțiunea. Se vorbește pe rând, câte un vorbitor de la fiecare echipă, un timp fix pentru fiecare discurs, și la final un arbitru va decide cine a fost mai persuasiv în meciul respectiv.”

De ce debate?

“Am ales dezbaterile pentru că părea cea mai de bun simț alegere. Nu eram sportiv, dar îmi plăcea să mă consider deștept, așa că dezbaterile academice, în care intelectul este etalonul excelent, părea a fi o zonă în care as putea excela. Iar beneficiile ar trebui să fie evidente de la sine: oratorie, retorică, logică, argumentație, structură, lucruri pe care deși poate nu le-am învățat întru-cu-totul la dezbateri, acolo le-am exersat, deci dezbaterile au avut un impact uriaș asupra vieții mele. Și oamenii cunoscuți au avut un și mai mare impact.”

Meciurile de dezbateri academice se încheie cu strângeri
de mană din partea echipelor opozante

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.