Un petrolier sud-coreean HANKUK CHEMI a fost ieri escortat de gărzile navale iraniene din apele Omanului către portul iranian Bandar Abbas. Acesta plecase încărcat cu 7,200 de tone de etanol din portul saudit Al-Jobail când a fost obligat de Iran să își schimbe cursul sub pretextul unei acuzații de poluare a apei. Agențiile de știri din regiunea arabă au fost primele care au semnalat incidentul. Agenția de presă națională a Republicii Iraniene a publicat ulterior și declarația prin care Gărzile Revoluției Islamice au recunoscut cele întâmplate, adăugând la justificarea acțiunilor lor că petrolierul a neglijat avertismentele și a încălcat protocoalele de mediu încă de la plecarea din portul Al-Jobail, fapt pentru care va fi deferit justiției. GRI sunt incluse pe lista Organizațiilor Teroriste Străine de către SUA.
Conform Reuters, petrolierul este deținut de DM Shipping Co., o companie cu sediul în provincia Busan din Coreea de Sud și echipajul de la bord este format din 23 de membrii din Coreea de Sud, Indonezia, Myanmar și Vietnam. Coreea de Sud este al cincilea cel mai mare importator de produse petroliere la nivel mondial, iar peste 80% din relațiile comerciale ale statului coreean cu Arabia Saudită este reprezentat de vânzarea de petrol, în timp ce statul saudit începe să devină cel mai important furnizor de acest fel pentru sud-coreeni.
Organizațiile care se ocupă cu intelligence-ul maritim precum Dryad Global, citată și de Reuters, au raportat pe pagina de web și Twitter actualizări ale situației petrolierului sud-coreean:
“South Korean flagged Chemical Tanker HANKUK CHEMI detained by Iranian forces in the Straits of Hormuz while inbound to Fujairah #Iran #MaritimeSecurity #shipping #tankers https://channel16.dryadglobal.com/incident-ongoing-iran-vessel-detained.”
În analiza privind evenimentul efectuată de Dryad Global se specifică că relațiile bilaterale dintre Iran și Coreea de Sud au fost precare în ultimii doi ani ca urmare a deciziei autorităților sud-coreene de a bloca conturile bancare iraniene din țara lor alimentate de profiturile din comerțul cu petrol. Dryad Global semnalează că reținerea petrolierului sud-coreean nu este un incident izolat ci o practică frecvent pusă în aplicare de Gărzile Revoluției Islamice pentru a emite provocări la adresa alianței americano-saudite din Orientul Mijlociu. Reuters titrează că incidentul are loc cu doar câteva zile înainte de o vizită oficială a unui reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe din Coreea de Sud în Iran. Ministrul de Externe iranian a dat de înțeles că în cadrul acesteia va pune în discuție și problema conturilor bancare blocate în valoare de 7 bil. $.
Conturile au fost blocate din cauza sancțiunilor economice impuse de SUA. Statele Unite susțin că profitul Iranului din industria petrochimică, a prelucrării metalului și a altor industrii aducătoare de venit sunt folosite pentru a menține corupția la nivel înalt din interiorul regimului islamic și pentru a finanța organizațiile teroriste ale căror interese converg cu cele ale puterii de la Teheran. Numai anul trecut, SUA au decis de 7 ori să impună noi sancțiuni economice asupra Iranului și asupra partenerilor de afaceri ai acestora care facilitau comerțul iranian în ciuda interdicțiilor, adică firme aparținând Chinei, Emiratelor Arabe Unite, Hong-Kong-ului sau Africii de Sud. Implicațiile sancțiunilor includ de la sancționarea celor care realizează tranzacții cu persoanele vizate, a instituțiilor financiare care facilitează o tranzacție pentru persoanele vizate până la blocarea accesului persoanelor vizate la sistemul financiar american și blocarea proprietăților aflate sub jurisdicția SUA. De asemenea, le este interzis cetățenilor americani să se angajeze într-o afacere cu persoanele asupra cărora se aplică sancțiuni, iar entitățile deținute direct sau indirect, în proporție de 50% sau mai mult de acestea sunt blocate. Sub mandatului lui Donald Trump, SUA a decis în 2018 să se retragă din Înțelegerea Atomică realizată în 2015 cu Iranul și alte 6 state pentru a pune din nou presiune pe Teheran în urma continuării dezvoltării de tehnologie nucleară în ciuda acordului.
În aceeași zi, Iranul a decis să producă uraniu îmbogățit cu până la 20% într-o unitate subterană din Fordo, care se consideră că va fi folosit pentru realizarea de armament nuclear. Korea Herald susține că această decizie vine ca un plan de a pune presiune pe Europa ca ea să renunțe la sancțiunile impuse asupra sa. Uniunea Europeană a prelungit sancțiunile adoptate împotriva Iranului în martie 2020, iar ele vor expira în aprilie 2021. Acestea au fost impuse pentru nerespectarea drepturilor și libertăților umane și au fost prima data introduse din aprilie 2011. Sancțiunile constau în înghețarea dreptului la bunurile deținute pe continent și a dreptului membrilor UE de a face disponibile fonduri sau bunuri pentru Iran, restricții privind circulația în Europa a persoanelor vizate de sancțiuni, interzicerea exportului de echipament de telecomunicații ce poate fi utilizat de către Iran și interzicerea exportului de armament și echipament militar către Iran.
Puterea de la Teheran a amenințat la momentul blocării conturilor bancare în Coreea de Sud că va da în judecată statul sud-coreean la Curtea Internațională de Justiție, prin intermediul ambasadorului său. Reuters a titrat azi că Iranul neagă acuzațiile și că “singurul caz de reținere de ostatici este acela a aprox. 7 bil. $ reținute de guvernul coreean.”
